Ravea parururaa

Pour vous offrir la meilleure expérience possible, nous utilisons des cookies et des technologies similaires. Certains cookies sont nécessaires au fonctionnement de notre site Internet et ne peuvent être refusés. Vous pouvez accepter ou refuser l'utilisation de cookies supplémentaires, que nous utilisons uniquement pour améliorer votre expérience. Aucune de ces données ne sera jamais vendue ou utilisée à des fins de marketing. Pour en savoir plus, lisez les Règles mondiales d’utilisation des cookies et technologies similaires. Vous pouvez personnaliser vos paramètres à tout moment en vous rendant sur la page des Règles de confidentialité.

Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua ite anei oe?

Ua ite anei oe?

Ua faufaahia te aposetolo Paulo i to ˈna tiaraa ei tino huiraatira no Roma

Te aposetolo Paulo i mua ia Kaisara

Ua parau Paulo: “Ei ia Kaisara vau.”

E fanaˈo te tino huiraatira o Roma i te tahi mau tiaraa e fanaˈoraa taa ê i te mau vahi atoa faaterehia e to Roma. Tei raro aˈe oia i ta ratou mau ture, eiaha râ i ta te mau mataeinaa. Ia faahapahia oia, e nehenehe ta ˈna e farii ia haavahia o ˈna ia au i te ture o tera mataeinaa. E nehenehe atoa râ ta ˈna e ani ia haere i mua i te tahi tiripuna Roma. Mai te peu o te pohe te faautuaraa, e tiaraa to ˈna ia ani ia farerei i te faatere o Roma.

No reira te tahi tia faatere no Roma i te senekele matamua hou te Mesia o Cicéron te iˈoa i parau ai: “E ohipa ino ia ruuruu i te tahi tino huiraatira no Roma e ia hui ia ˈna. Ia pohe o ˈna ia oe, mai te huru ua haapohe oe i to oe iho metua aore ra fetii piri.”

Ua poro rahi te aposetolo Paulo ati aˈe i te tuhaa fenua faaterehia e to Roma. Ua faaohipa oia i to ˈna tiaraa tino huiraatira no Roma e toru taime: (1) Ua faaara i te mau haava no Philipi, o tei hamani ino ia ˈna, aita ratou i haapao i to ˈna tiaraa. (2) Ua faaite i to ˈna tiaraa ia ore oia ia huihia i Ierusalema. (3) Ua ani ia tia ˈtu oia i mua ia Kaisara, te faatere o Roma, no te faataa i tei tupu.—Ohipa 16:37-39; 22:25-28; 25:10-12.

Mai te aha te mau parau faaau a te mau tiai mamoe i tahito ra?

Te ofai e faaite ra e ua hoohia te mau mamoe e te mau puaaniho

Ofai e faaite ra ua hoohia te mamoe e te puaaniho i 2050 hou te Mesia

I haapao na Iakoba 20 matahiti i te nǎnǎ a te tahi fetii to ˈna o Labana te iˈoa. Ua ohipa oia 14 matahiti no to ˈna aniraa i te rima o na tamahine e piti a tera taata. Ua na reira â 6 matahiti ia horoahia ˈtu te tahi mau mamoe na ˈna. (Genese 30:25-33) Ia au i te tahi vea i te pae o te ihipǎpǎ, “ua matau te feia papai i tahito ra e te mau taata taio Bibilia i te mau parau faaau ta te mau tiai mamoe i rave, mai ta Labana e Iakoba.”—Biblical Archaeology Review.

Mea papu ua tupu tera mau parau faaau no te mea ua itehia mai te tahi mau ofai o te tau tahito i te oire Nouzi, Larsa e te tahi atu mau vahi i Irak. E mana hoê parau faaau mai te tau paotiraa huruhuru mamoe o teie matahiti e tae atu i to te matahiti i muri aˈe. E farii te mau tiai mamoe i te haapao i te tahi numera taa maitai o te mau mamoe oni e ufa faataahia ia au i to ratou matahiti. Hoê matahiti i muri aˈe, e fanaˈo te fatu o te nǎnǎ i te tahi tuhaa o te mau huruhuru animara, te û, te mau fanauˈa e te vai atu â. O te tiai mamoe te fanaˈo i te tuhaa hau o te reira.

Ia au i te rahiraa o te mau mamoe e horoahia ˈtu, e nehenehe te nǎnǎ e rahi mai. Ia horoahia 100 mamoe, 80 fanauˈa te fanauhia. Ia ore te tiai mamoe ia haapao maitai i te nǎnǎ, o ˈna te faahapehia. Na te reira ïa e turai ia ˈna ia faaitoito i te haapao maite i te mau animara i raro aˈe i ta ˈna tiaauraa.