Ravea parururaa

Pour vous offrir la meilleure expérience possible, nous utilisons des cookies et des technologies similaires. Certains cookies sont nécessaires au fonctionnement de notre site Internet et ne peuvent être refusés. Vous pouvez accepter ou refuser l'utilisation de cookies supplémentaires, que nous utilisons uniquement pour améliorer votre expérience. Aucune de ces données ne sera jamais vendue ou utilisée à des fins de marketing. Pour en savoir plus, lisez les Règles mondiales d’utilisation des cookies et technologies similaires. Vous pouvez personnaliser vos paramètres à tout moment en vous rendant sur la page des Règles de confidentialité.

Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 18

E tiaturi anei oe ia Iesu?

E tiaturi anei oe ia Iesu?

“E oaoa te taata e tiaturi mau nei ia ˈu.”—MAT. 11:6.

HIMENE 54 “Teie te eˈa”

HAAPOTORAA *

1. Eaha tei tupu i te taime matamua i faaite ai oe i te poroi o te Bibilia i te taata?

 TE HAAMANAˈO ra anei oe i te taime matamua oe a ite ai i te parau mau? Maramarama roa ˈtura te mau haapiiraa Bibilia no oe, hinaaro roa ˈtura oe e faaite i te taata i ta oe i haapii mai. Ua papu ia oe e tauturu te poroi o te Bibilia i te taata ia fanaˈo i te hoê oraraa oaoa i teie nei e te hoê tiaturiraa faahiahia mau no ananahi. (Sal. 119:105) Oaoa roa ˈtura oe i te faaite i te pue parau mau i to oe mau hoa e fetii. I to oe râ paraparauraa ˈtu ia ratou, aita roa ˈtu ratou i farii i te reira.

2-3. Eaha te huru o te rahiraa i nia ia Iesu?

2 Eita tatou e maere ia patoi te taata i ta tatou poroi. I te tau o Iesu, ua patoi te rahiraa ia ˈna noa ˈtu ua faatupu oia i te semeio ei faaiteraa e Tamaiti o ˈna na te Atua. Ei hiˈoraa, ua faatia mai Iesu ia Lazaro mai te pohe mai. Aita te taata e nehenehe e parau e aita Iesu i faatupu i tera semeio. Aita iho â râ te mau aratai ati Iuda i farii o Iesu te Mesia. Ua hinaaro ratou e haapohe ia ˈna e ia Lazaro.—Ioa. 11:47, 48, 53; 12:9-11.

3 Ua ite iho â Iesu eita te rahiraa e farii o ˈna te Mesia. (Ioa. 5:39-44) Ua parau o ˈna i te mau pǐpǐ a Ioane Bapetizo: “E oaoa te taata e tiaturi mau nei ia ˈu.” (Mat. 11:2, 3, 6) Eaha te tumu i ore ai te taata i tiaturi ia Iesu?

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

4 I roto i teie tumu parau e to muri iho, e hiˈopoa mai tatou no te aha mea rahi te taata i te senekele matamua tei ore i tiaturi ia Iesu. E hiˈo atoa mai tatou no te aha mea rahi i teie mahana o te ore e farii ra i ta tatou poroi. E te mea faufaa roa ˈˈe, e haapii mai tatou no te aha e nehenehe tatou e tiaturi ia Iesu.

(1) TE HURU ORARAA O IESU

Te faaitoito ra Philipa ia Natanaela ia haere e farerei ia Iesu.

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia no to ˈna huru oraraa. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 5) *

5. No te aha te tahi mau taata i ore i tiaturi o Iesu te Mesia tohuhia?

5 Mea rahi tei farii i te parau e orometua faahiahia mau o Iesu e ua faatupu o ˈna i te semeio. Tera râ, no ratou, e tamaiti noa o ˈna na te hoê tamuta haihai, e no Nazareta mai o ˈna, te hoê oire haafaufaa-ore-hia e te taata. No reira Natanaela, te hoê taata tei riro mai ei pǐpǐ na Iesu, i parau ai: “E taata maitai anei te haere mai Nazareta mai?” (Ioa. 1:46) Peneiaˈe no Natanaela, e ere te oire no reira mai Iesu i te mea faahiahia, aore ra te haamanaˈo ra paha o ˈna i te parau i roto i te Mika 5:2 e tohu ra e fanauhia mai te Mesia i Betelehema, eiaha râ i Nazareta.

6. I te tau o Iesu, eaha tei nehenehe e tauturu i te taata ia taa e o Iesu te Mesia?

6 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Ua tohu te peropheta Isaia eita te mau enemi e haapao nohea roa mai te Mesia. (Isa. 53:8) Mea rahi te parau no nia ia ˈna tei tohuhia. Ahani ratou i tuatapapa i te mau parau tohu no nia ia Iesu, e ite ïa ratou o Betelehema te oire e fanauhia ˈi Iesu e e huaai o ˈna no te arii Davida. (Luka 2:4-7) Te tuati ra ïa te vahi fanauraa o Iesu i te parau i tohuhia i roto i te Mika 5:2. Eaha ïa te fifi? Aita te taata i tuatapapa i te mau parau tohu e ua hamani noa ratou i to ratou iho manaˈo no nia ia Iesu. No reira ïa ratou i patoi ai ia Iesu.

7. No te aha mea rahi o te ore e hinaaro e riro ei Ite no Iehova?

7 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? I roto i te nunaa o Iehova, e oraraa haihai to te rahiraa. Mea rahi te manaˈo nei aita ratou “i haere i te haapiiraa.” (Ohi. 4:13) Mea rahi atoa o te manaˈo ra e aita e tano ia haapii te mau Ite no Iehova i te Bibilia no te mea aita ratou i haere i te haapiiraa no nia i te mau haapaoraa e te tiaturiraa i te hoê atua. Mea rahi te parau ra e haapaoraa Marite tatou noa ˈtu hoê noa Ite no Iehova i nia e hitu te ora ra i Marite. Te vai atoa ra te parau ra aita tatou, te mau Ite no Iehova, e tiaturi nei ia Iesu. I te roaraa o te tau, ua parau te taata e mata huna Marite e e feia orure hau tatou. E faarooroo te taata i tera mau parau e eita ratou e hinaaro e riro ei Ite no Iehova no te mea aita ratou i ite i te parau mau no nia ia tatou.

8. Ia au i te Ohipa 17:11, eaha te titauhia ia rave no te ite o vai mau te mau tavini a te Atua i teie mahana?

8 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? Ua tuatapapa te papai Evanelia ra o Luka i te “mau mea atoa e ua faaoti atoa e papai i te reira ia au i te tupuraa mau.” Ua hinaaro o ˈna “ia papu” i te feia e taio i ta ˈna i papai “e parau mau iho â” ta ratou e faarooroo no nia ia Iesu. (Luka 1:1-4) Mai ia Luka atoa te ati Iuda no Berea. I te taime matamua a faaroo ai ratou i te parau apî oaoa no nia ia Iesu, ua hiˈopoa maitai ratou i te mau Papai Hebera ia papu ia ratou e parau mau iho â tei faaitehia ˈtu ia ratou. (A taio i te Ohipa 17:11.) I teie atoa mahana, mea titauhia ia hiˈopoa eaha ta te mau Ite no Iehova e haapii ra e eaha ta te Bibilia e parau ra. Mea titau-atoa-hia ia tuatapapa eaha ta te mau tavini a Iehova e rave ra i teie mahana. Ia na reira tatou, eita tatou e vare hanoa i tei parauhia mai.

(2) AITA IESU I FARII E FAATUPU I TE TAPAO NO TE HAAPAPU O ˈNA TE MESIA

Te paraparau ra Iesu i te hoê nahoa.

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia no te mea aita o ˈna i farii i te faatupu i te tapao o te haapapu e o ˈna te Mesia. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 9-10) *

9. Eaha tei tupu i te patoiraa Iesu i te faatupu i te hoê tapao no te raˈi mai?

9 Noa ˈtu te mau haapiiraa faahiahia a Iesu, ua hinaaro â vetahi ia faatupu o ˈna “i te hoê tapao no te raˈi mai” no te haapapu e o ˈna te Mesia. (Mat. 16:1) Peneiaˈe ua ani ratou i te reira no te mau parau ta ratou i taio i roto i te Daniela 7:13, 14. Aita râ i tae atura i te taime no te faatupu i tera parau tohu. Ua navai noa te haapiiraa a Iesu no te haapapu ia ratou e o ˈna te Mesia. No te mea râ aita Iesu i farii e faatupu i te tapao ta ratou i ani atu, aita ratou i farii e o ˈna te Mesia.—Mat. 16:4.

10. Mea nafea to Iesu faatupuraa i te parau ta Isaia i papai no nia i te Mesia?

10 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Teie ta te peropheta Isaia i papai no nia i te Mesia: “E ore hoi oia e pii hua, e ore e faatupu i te auě; e ore hoi e faaite hua i to ˈna reo i te aroâ.” (Isa. 42:1, 2) I te roaraa o ta ˈna taviniraa, aita Iesu i faatietie ia ˈna, aita o ˈna i patu i te hiero rahi, aita atoa o ˈna i oomo mai i te pereue o te mau tia haapaoraa o to ˈna tau, e aita o ˈna i titau ia faahanahanahia o ˈna mai te hoê taata tiaraa teitei i roto i te haapaoraa. I te haavaraahia o ˈna, aita o ˈna i farii i te aniraa a te arii Heroda ia faatupu i te hoê semeio noa ˈtu e utua pohe to nia ia ˈna. (Luka 23:8-11) Ua faatupu iho â Iesu i te tahi mau semeio. Ta ˈna râ fa matamua, o te pororaa ïa i te parau apî oaoa, no reira hoi o ˈna i haere mai ai i te fenua nei.—Mar. 1:38.

11. Eaha te manaˈo hape o vetahi i teie mahana?

11 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? Te ite ra tatou i te fare pure rarahi e te faaunauna moni rahi i roto, te mau tia haapaoraa o te faateitei ra ia ratou e te faatupuhia ra te oroa aita te taata i ite i te auraa e aita to roto i te Bibilia. Te feia râ e apiti ra i ta tatou mau putuputuraa, e haapii ïa ratou eaha ta Iehova e titau mai ra ia tatou e e nafea ia rave i to ˈna hinaaro. Mea mâ e mea tura ta tatou mau Piha a te Basileia. Aita te feia e aratai ra ia tatou e amo ra i te tiaraa ia faahanahanahia ratou e aita atoa ratou e oomo i te ahu taa ê ia hiˈohia mai ratou. No roto mai i te Parau a te Atua ta tatou e haapii e e tiaturi nei. Tera râ, mea rahi o te ore e farii nei i ta tatou poroi no te mea aita tatou e rave ra mai te tahi atu mau haapaoraa. Aita atoa ratou e hinaaro ra e farii i te mau mea ta tatou e haapii ra ia ratou maoti te Bibilia.

12. Mai ta te Hebera 11:1, 6 e faataa ra, e niu tatou i to tatou faaroo i nia i te aha?

12 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? Ua parau te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano i Roma: “E tiaturi ïa te hoê taata i muri aˈe i to ˈna faarooraa i te parau. E e faaroohia taua parau ra ia poro te tahi no nia i te Mesia.” (Roma 10:17) E patu ïa tatou i to tatou faaroo ma te haapii i ta te Bibilia e parau ra, eiaha ma te apiti i te mau oroa a te mau haapaoraa o te ore e tuati ra i ta te Bibilia e haapii ra, noa ˈtu mea au ia hiˈohia ˈtu. Mea titauhia te hoê faaroo puai niuhia i nia i te ite papu no te mea “e ore roa te Atua e mauruuru i te taata aita e faaroo to ˈna.” (A taio i te Hebera 11:1, 6.) Aita ïa e faufaa te hoê tapao no te raˈi mai no te haapapu e ua itehia mai ia tatou te parau mau. Maoti te hiˈopoa-maite-raa i ta te Bibilia e haapii ra e papu ai ia tatou e tei roto tatou i te parau mau.

(3) TE MAU PEU TUMU TA IESU I ORE I FARII

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia no te mea aita o ˈna i farii i te tahi mau peu tumu. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 13) *

13. Eaha te tumu i patoi ai te rahiraa ia Iesu?

13 I te tau o Iesu, ua maere te mau pǐpǐ a Ioane Bapetizo no te mea aita te mau pǐpǐ a Iesu e haapae nei i te maa. Ua faataa ˈtu Iesu e aita e tumu e haapae ai ratou i te maa i te mea te ora noa ra oia. (Mat. 9:14-17) No te mea aita Iesu i pee i ta ratou mau peu tumu, aita roa ˈtu te mau Pharisea e te feia e patoi ra ia ˈna i mauruuru. Ua riri roa ratou a faaora ˈi Iesu i te taata i te Sabati. (Mar. 3:1-6; Ioa. 9:16) Te titau nei ratou ia faaturahia te Sabati. I te tahi aˈe râ pae, te hoohoo noa ra ïa ratou i roto i te hiero. Ua riri roa ratou i te faahaparaa Iesu ia ratou no tera ohipa. (Mat. 21:12, 13, 15) E i to Iesu pororaa i roto i te sunago i Nazareta, ua riri roa te feia i reira no te mea ua faaau o ˈna ia ratou i te mau Iseraela miimii e tei ere i to ratou faaroo. (Luka 4:16, 25-30) No te mea aita roa ˈtu Iesu i rave mai ta ratou i hinaaro, mea rahi tei patoi ia ˈna.—Mat. 11:16-19.

14. No te aha Iesu i faahapa ˈi i te mau peu tumu a te taata o te ore e tuati ra i te Bibilia?

14 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Na roto i te peropheta Isaia, ua parau Iehova: “Te haafatata mai nei te reo o teie nei feia ia ˈu, e te faatura maira to ratou vaha ia ˈu, tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu nei, mǎtaˈu faufaa ore to ratou ia ˈu nei e mea haapii-noa-hia i te parau a te taata.” (Isa. 29:13) Ua tano roa Iesu i te faahaparaa i te mau peu tumu a te taata, aita roa hoi te reira i tuati i te mau Papai. Te feia mea faufaa aˈe no ratou te mau ture e peu tumu a te taata, te patoi ra ïa ratou ia Iehova e i te Mesia, ta ˈna i tono mai.

15. No te aha mea rahi te riri nei i te mau Ite no Iehova i teie mahana?

15 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? E, mea rahi hoi te riri nei i te mau Ite no Iehova no te mea aita ratou e apiti nei i te mau oroa mai te oroa fanauraa e te Noela. Oia atoa ia ore ratou e apiti atu i te mau oroa faahanahanaraa i tera e tera nunaa, aore ra ia ore ratou e pee i te mau peu tumu e faatupuhia ia pohe te hoê taata, aita roa hoi tera mau peu e tuati ra i ta te Bibilia e parau ra. Te manaˈo ra te feia e rave nei i teie mau peu e te farii ra te Atua i ta ratou haamoriraa. Eita roa râ te Atua e mauruuru ia ratou ia haafaufaa ratou i te mau peu tumu a te taata, eiaha râ i ta te Bibilia e haapii ra.—Mar. 7:7-9.

16. Eaha te titauhia ia tatou e eaha ta tatou e patoi? (Salamo 119:97, 113, 163-165)

16 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? E titauhia ia haafaufaa i te mau ture e te mau faaueraa tumu a Iehova. (A taio i te Salamo 119:97, 113, 163-165.) No to tatou here ia Iehova, e patoi tatou i te mau peu tumu ta ˈna e ore e au e eita tatou e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia faaiti i to tatou here no Iehova.

(4) AITA IESU I TAMATA I TE FAATITIAIFARO I TE MAU FIFI O TEIE NEI AO

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia aita o ˈna i tamata i te faatitiaifaro i te mau fifi o teie nei ao. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 17) *

17. I te tau o Iesu, eaha te manaˈo o e rave rahi no nia i te Mesia?

17 I te tau o Iesu, aita vetahi i mauruuru i te faatereraa Roma. Ua manaˈo ratou e faatiamâ te Mesia ia ratou i taua faatereraa ra. I to ratou râ tamataraa i te faaarii ia Iesu, ua patoi oia. (Ioa. 6:14, 15) Area vetahi atu, oia atoa te mau tahuˈa, aita roa ˈtu ïa ratou i hinaaro ia faatere mai Iesu. Ua haapeapea roa ratou aˈunei to Roma e riri ai a faaere atu ai ia ratou i to ratou tiaraa e mana. No reira ïa mea rahi te ati Iuda tei ore i farii ia Iesu.

18. Eaha te mau parau tohu Bibilia ta e rave rahi i ore i tâuˈa?

18 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Noa ˈtu e rave rahi parau tohu te faaite ra e Arii upootia te Mesia, te faaite ra te tahi atu mau parau tohu e titauhia ia pohe na mua oia no ta tatou mau hara. (Isa. 53:9, 12) No te aha ïa te mau ati Iuda i faatupu ai i te manaˈo hape no nia i te Mesia? No te mea aita ratou i haafaufaa i te mau parau tohu o tei ore i horoa i te ravea no te faatitiaifaro i to ratou mau fifi i tera ra tau.—Ioa. 6:26, 27.

19. No te aha e rave rahi te patoi nei i ta tatou poroi?

19 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? E, mea rahi te patoi nei i ta tatou poroi no te mea aita tatou e apiti nei i te mau ohipa poritita. Te turai nei ratou ia tatou ia haere e maiti. Ua ite râ tatou i te manaˈo o Iehova, ia maiti tatou i te hoê taata ei faatere, te patoi ra ïa tatou ia ˈna. (Sam. 1, 8:4-7) Te vai ra te patoi nei i ta tatou poroi no te mea te rohi nei tatou i roto i te pororaa, eiaha râ no te patu i te mau fare haapiiraa e te mau fare maˈi no te faatitiaifaro i te mau fifi o teie nei ao.

20. Ia au i te Mataio 7:21-23, eaha te mea faufaa roa ˈˈe no tatou?

20 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? (A taio i te Mataio 7:21-23.) Te mea faufaa roa ˈˈe no tatou, o te raveraa ïa i te ohipa ta Iehova i faaue mai. (Mat. 28:19, 20) Eiaha roa tatou e apiti atu i te mau ohipa poritita aore ra e tamata i te faatitiaifaro i te mau fifi o teie nei ao. Mea here na tatou i te taata e ua ite tatou te mau fifi ta ratou e faaruru nei. Tera râ, te ravea maitai roa ˈˈe no te tauturu ia ratou, o te haapiiraa ïa ia ratou no nia i te Faatereraa arii a te Atua e te tautururaa ia ratou ia faafatata ˈtu ia Iehova.

21. Eaha ta tatou e faaoti papu i te rave?

21 I roto i teie tumu parau haapiiraa, ua hiˈo mai tatou e maha tumu mea rahi tei ore i farii o Iesu te Mesia e o te nehenehe e turai ia vetahi ia patoi i te mau pǐpǐ a Iesu i teie mahana. I roto i to muri nei tumu parau, e hiˈopoa faahou mai tatou e maha ˈtu â tumu. E faaoti papu anaˈe i te tamau i te turu ia Iesu e i te haapuai i to tatou faaroo.

HIMENE 56 Farii i te parau mau

^ O Iesu te Orometua rahi roa ˈˈe tei ora na i nia i te fenua. Tera râ, aita te rahiraa o te taata i to ˈna ra tau i tiaturi ia ˈna. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou e maha tumu e e hiˈo atoa mai tatou no te aha mea rahi te taata i teie mahana o te ore e farii nei i ta tatou e haapii ra. E te mea faufaa roa ˈˈe, e haapii mai tatou no te aha e nehenehe ai tatou e tiaturi ia Iesu.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaitoito ra Philipa ia Natanaela ia haere e farerei ia Iesu.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te poro ra Iesu i te parau apî oaoa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaora ra Iesu i te rima o te hoê taata a hiˈo noa mai ai to ˈna mau enemi na te atea.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te haere ra Iesu i nia i te hoê mouˈa o ˈna anaˈe.