Ravea parururaa

Pour vous offrir la meilleure expérience possible, nous utilisons des cookies et des technologies similaires. Certains cookies sont nécessaires au fonctionnement de notre site Internet et ne peuvent être refusés. Vous pouvez accepter ou refuser l'utilisation de cookies supplémentaires, que nous utilisons uniquement pour améliorer votre expérience. Aucune de ces données ne sera jamais vendue ou utilisée à des fins de marketing. Pour en savoir plus, lisez les Règles mondiales d’utilisation des cookies et technologies similaires. Vous pouvez personnaliser vos paramètres à tout moment en vous rendant sur la page des Règles de confidentialité.

Te haere ra Iesu na nia i te miti o Galilea i te hoê po vero rahi.

PENE 9

“O te Mesia te mana . . . o te Atua”

“O te Mesia te mana . . . o te Atua”

1-3. (1) Eaha te tupuraa riaria ta te mau pǐpǐ i farerei i te miti o Galilea e eaha ta Iesu i rave? (2) No te aha ua tano te aposetolo Paulo i te parauraa o “te Mesia te mana . . . o te Atua”?

 TE FANO ra te mau pǐpǐ e o Iesu na te pae miti o Galilea, tupu taue atura te hoê vero. Ua ite aˈena ratou i te vero i te tupuraa i roto i teie roto, e feia ravaai aravihi hoi te tahi o ratou. a (Mataio 4:18, 19) Tera râ, ua farara mai te hoê “mataˈi rahi” e ua arepurepu roa te miti, “fati maira te mau are i nia i te poti tei fatata roa i te tomo.” Noa ˈtu te vero rahi, te taoto maitai ra Iesu i te muriraa o te poti. Ua haapii oia i te mau taata i te mahana taatoa e ua rohirohi roa oia. No to ratou mǎtaˈu, faaara ˈtura te mau pǐpǐ ia Iesu ma te taparu atu: “E te Fatu, a faaora ia tatou, a pohe tatou!”​—Mareko 4:35-38; Mataio 8:23-25.

2 O Iesu râ, aita roa ïa i aueue, e mana hoi to ˈna no te tamaˈi i te mataˈi e te miti. No reira oia i na ô ai: “A faaea! Mamû!” I reira, faaea ihora te vero e “mania roa ˈtura.” E mǎtaˈu rahi to te mau pǐpǐ i na ô ai ratou te tahi i te tahi: “O vai hoi teie taata?” Oia mau, o vai hoi te taata o te nehenehe e tamaˈi i te mataˈi e te miti mai teie te huru!​—Mareko 4:39-41; Mataio 8:26, 27.

3 Mea taa ê roa iho â Iesu! Ua itehia te puai o Iehova ia ohipa i nia ia Iesu e na roto ia Iesu no te maitai o vetahi ê. Ua tano te aposetolo Paulo i te parauraa i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa: “O te Mesia te mana . . . o te Atua.” (Korinetia 1, 1:24) Mea nafea te puai o Iehova i te ohiparaa i nia ia Iesu? E nafea Iesu e faaohipa ˈi i tera puai no to tatou maitai?

Te mana o te Tamaiti otahi a te Atua

4, 5. (1) Eaha ta Iehova i horoa i ta ˈna Tamaiti otahi? (2) Eaha ta te Tamaiti i fanaˈo ia nehenehe oia ia riro ei Rave ohipa aravihi na Iehova?

4 A feruri na i te mana o Iesu i to ˈna oraraa i te raˈi hou a riro mai ai ei taata. Ua faaohipa Iehova i “to ˈna puai mure ore” i to ˈna poieteraa i ta ˈna Tamaiti otahi tei piihia i muri aˈe Iesu Mesia. (Roma 1:20; Kolosa 1:15) I muri iho, ua horoa Iehova i te puai e te mana rahi i ta ˈna Tamaiti no te hamani i te mau mea atoa. Te na ô ra hoi te Bibilia: “Mea na roto ia ˈna i hamanihia ˈi te mau mea atoa, e aita hoê aˈe mea i hamanihia e ere mea na roto ia ˈna.”​—Ioane 1:3.

5 E mea fifi roa no tatou ia taa i te puai rahi i titauhia no te poiete i te mau melahi, te mau fetia e te mau mea ora e rave rau i nia i te fenua. No te rave i taua mau ohipa ra, ua fanaˈo te Tamaiti a te Atua i te puai rahi roa ˈˈe e vai ra, oia hoi te varua moˈa. Ua oaoa roa teie Tamaiti i te riroraa ei Rave ohipa aravihi na Iehova no te poiete i te mau mea atoa.​—Maseli 8:22-31.

6. I muri aˈe i to ˈna poheraa e tia-faahou-raa, eaha te puai e te mana i horoahia ia Iesu?

6 E nehenehe anei teie Tamaiti fanau tahi e fanaˈo i te puai e te mana rahi atu â? I muri aˈe i to ˈna poheraa e tia-faahou-raa, ua parau Iesu: “Ua horoahia mai ia ˈu te mana atoa i te raˈi e i te fenua.” (Mataio 28:18) Oia mau, ua horoa Iehova i te mana e te puai ia Iesu no te faatere i to te ao taatoa. Ei “Arii o te mau arii e Fatu o te mau fatu,” ua faatiahia oia ia haamou i “te mau faatereraa e mana e puai atoa” i te fenua e i te raˈi o te patoi ra i to ˈna Metua. (Apokalupo 19:16; Korinetia 1, 15:24-26) “Aita hoê aˈe mea i toe i te Atua i te tuu atu i raro aˈe” ia Iesu.​—Hebera 2:8; Korinetia 1, 15:27.

7. No te aha eita roa ˈtu Iesu e faaohipa ma te tano ore i te puai ta Iehova i horoa ˈtu?

7 E haapeapea anei tatou aˈunei Iesu e faaohipa hape ai i to ˈna puai? Eita roa ˈtu! Mea here mau na Iesu i to ˈna Metua, eita roa ˈtu oia e rave i te hoê noa mea ta te Atua e ore e mauruuru. (Ioane 8:29; 14:31) Ua ite maitai Iesu eita roa ˈtu Iehova e faaohipa ma te tano ore i to ˈna puai hope. E rave rahi taime, ua ite Iesu ia Iehova i te faaiteraa i “to ˈna puai no te feia ua tia te aau ia ˈna.” (Paraleipomeno 2, 16:9) E mai to ˈna Metua, mea here na Iesu i te taata. E nehenehe ïa tatou e tiaturi e faaohipa noa iho â Iesu i to ˈna puai no te rave i te mea maitai. (Ioane 13:1) E ua na reira iho â oia. I teie nei, e hiˈo anaˈe mea nafea oia i te faaohiparaa i to ˈna puai a vai ai oia i te fenua e eaha te tumu o ˈna i na reira ˈi.

Ua “faahiti i te mau parau mana”

8. I muri aˈe i to ˈna faatavairaahia, eaha te puai ta Iesu i fanaˈo, e mea nafea oia i te faaohiparaa i te reira?

8 Aita Iesu i faatupu i te semeio i Nazareta i to ˈna tamariiraa. Ua taui râ te tupuraa i te matahiti 29 i muri aˈe i to ˈna bapetizoraahia, e 30 matahiti to ˈna i tera taime. (Luka 3:21-23) Te faaite mai ra te Bibilia: “Ua faatavai te Atua ia ˈna i te varua moˈa e i te mana, ua hamani maitai haere Iesu i te taata e ua faaora i te feia atoa i haavîhia e te Diabolo.” (Ohipa 10:38) A parauhia ˈi, “ua hamani maitai haere Iesu,” te haapapuhia ra ïa ua faaohipa Iesu i to ˈna puai ma te tano. I muri aˈe i to ˈna faatavairaahia, ua riro mai Iesu ei “peropheta o tei faahiti i te mau parau mana e tei rave i te mau ohipa mana.”​—Luka 24:19.

9-11. (1) Ihea Iesu i te haapiiraa i te taata e eaha tei titauhia ia ˈna ia rave? (2) No te aha te mau nahoa i maere ai i ta Iesu huru haapiiraa?

9 Mea nafea Iesu i te faahitiraa i te parau mana? Pinepine Iesu i te haapii i te taata na te pae tatahi, i nia i te mouˈa, na te mau aroâ e te mau mahora. (Mareko 6:53-56; Luka 5:1-3; 13:26) Ahani e ere te mau parau a Iesu i te mea anaanatae, e nehenehe noa te taata e na pihai iho atu ia ˈna a haamoˈe atu ai. No te feia râ i rave i te taime no te faaroo ia Iesu, ua titauhia ia haamanaˈo ratou i ta ˈna i parau, aita hoi te reira i tapaopaohia i roto i te hoê buka mai i teie tau. Ua titauhia ia Iesu ia haapii ma te faahiti i te mau parau anaanatae, taa-maitai-hia e te ohie ia haamanaˈo. E ere râ i te mea fifi no Iesu. A rave na i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa.

10 I te hoê poipoi i te omuaraa o te matahiti 31, ua haaputuputu te hoê nahoa taata i te pae mouˈa piri atu i te miti o Galilea. Mea na Iudea e Ierusalema mai te tahi pae i te haereraa mai, ua hau atu ïa i te 100 kilometera te atea. Area vetahi ua haere mai ïa na te pae miti mai o Turia e Sidona i te pae apatoerau. Mea rahi te taata tei hinaaro e tapea ia Iesu ia ora to ratou maˈi. Ua faaora Iesu i to ratou maˈi, e i muri iho noa i te reira o ˈna e haamata ˈi i te haapii i te taata e ua maere roa ratou i ta ratou i faaroo. (Luka 6:17-19) No te aha?

11 Tau matahiti i muri aˈe, ua papai te hoê taata tei faaroo i taua aˈoraa ra: “Ua maere te nahoa i ta ˈna huru haapiiraa.” Eaha te tumu? Te haapii ra hoi Iesu ia ratou mai te hoê “taata e mana to ˈna no ǒ mai i te Atua.” (Mataio 7:28, 29) Ua faahiti Iesu i te mau parau mana. Aita oia i haapii na nia iho noa i to ˈna manaˈo, ua faaite râ i ta te Atua i hinaaro ia ite te taata. (Ioane 7:16) Ua maramarama maitai te taata i ta Iesu i haapii atu, ua faaitoito te reira ia ratou ia haa e aita te hoê i nehenehe e faahapa ˈtu. Ua tauturu oia ia ratou ia taa i te tumu o te fifi e ia hiˈopoa i to ratou huru ma te haavare ore. Ua haapii oia ia ratou e nafea ia oaoa, ia pure, ia imi i te Faatereraa arii a te Atua e ia fanaˈo i te hoê oraraa papu a muri aˈe. (Mataio 5:3–7:27) Ua haaputapû ta ˈna mau parau i te aau o te feia e hinaaro mau ra i te parau mau e te parau-tia. Ua ineine taua mau taata ra i te “haapae” ia ratou iho e i te mau mea atoa e titauhia no te pee ia ˈna. (Mataio 16:24; Luka 5:10, 11) Tera mau te haapapuraa ua faahiti Iesu i te mau parau mana!

Ua “rave i te mau ohipa mana”

12, 13. Eaha “te mau ohipa mana” ta Iesu i rave?

12 Ua rave atoa Iesu i “te mau ohipa mana.” (Luka 24:19) Ia au i te mau evanelia, ua hau i te 30 semeio ta ˈna i faatupu na roto i “te mana o Iehova.” b (Luka 5:17) Ua fanaˈo tausani taata i teie mau semeio. I te hoê taime, ua faatamaa oia 5 000 tane e i muri aˈe 4 000 tane. Ia taiohia te vahine e te tamarii, ua hau atu ïa!​—Mataio 14:13-21; 15:32-38.

13 Ua rau te huru o te mau semeio a Iesu. Ua tiavaru oia i te demoni i rapae i te taata. (Luka 9:37-43) Ua taui oia i te pape ei uaina. (Ioane 2:1-11) Ua haere “na nia i te miti.” (Ioane 6:18, 19) Ua faaora i te mau huru maˈi ino atoa e ua rau ta ˈna raveraa no te faaora i te feia maˈi. (Mareko 3:1-5; Ioane 4:46-54) I te tahi taime, ua faaora oia i te taata na te atea, e i te tahi atu taime, ua tapea roa ˈtu ïa ia ratou. (Mataio 8:2, 3, 5-13) Ua ora taue te maˈi o te tahi, area to te tahi atu, ua ora mǎrû noa ïa.​—Mareko 8:22-25; Luka 8:43, 44.

“Ite atura ratou ia Iesu i te haereraa mai na nia i te miti”

14. Eaha te faaite ra e mana to Iesu no te faaore i te pohe?

14 Ua faaite Iesu e mana to ˈna no te faaore i te pohe. Te faatia ra hoi te Bibilia e toru taata ta Iesu i faatia mai: Te hoê tamahine 12 matahiti, te tamaiti otahi a te hoê vahine ivi, e o Lazaro, te taeae here o Mareta raua Maria. (Luka 7:11-15; 8:49-56; Ioane 11:38-44) E ere anei i te mea faahiahia? Ua faatia mai Iesu i te tamahine 12 matahiti i muri iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, e no te tamaiti a te vahine ivi, i te taime ïa a hopoihia ˈi to ˈna tino i te menema, eita e ore i te mahana iho i pohe ai oia. Area no Lazaro, e maha ïa mahana i muri aˈe i te tuuraahia to ˈna tino i roto i te menema.

Ua faaohipa i to ˈna mana ma te tia e te maitai

15, 16. Eaha te haapapu ra aita Iesu i haapao noa i to ˈna hinaaro a faaohipa ˈi i to ˈna mana?

15 Aita Iesu i rave i te hara. (Petero 1, 2:22) Aita oia i haapao noa i to ˈna hinaaro, aita i titau i te tiaraa e aita atoa i faaohipa i to ˈna mana no te haamauiui ia vetahi ê. Mea taa ê roa Iesu i te feia tia ore e mana to ratou i nia i te taata!

16 Aita Iesu i faaohipa aˈenei i to ˈna mana no to ˈna iho maitai. I to ˈna poiaraa, aita oia i faariro i te ofai ei maa na ˈna. (Mataio 4:1-4) Aita rea faufaa ta Iesu, aita ïa o ˈna i faaohipa aˈe i to ˈna mana ia taoˈahia oia. (Mataio 8:20) Ua ineine Iesu i te haapae ia ˈna iho no te maitai o vetahi ê. I to ˈna faaoraraa i te taata maˈi, e ite Iesu e mana no roto mai ia ˈna tei haere i rapae. (Mareko 5:25-34) Teie râ, ua vaiiho oia i te taata ia tapea ia ˈna ia ora ratou. (Luka 6:19) Noa ˈtu te mana rahi e vai ra ia ˈna, ua imi noa Iesu i te maitai o vetahi ê!

17. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te paari a faaohipa ˈi i to ˈna mana?

17 Ua faaite Iesu i te paari a faaohipa ˈi i to ˈna mana. Aita oia i rave aˈenei i te hoê ohipa ia faahiahia te taata ia ˈna. (Mataio 4:5-7) Aita Iesu i rave i te semeio no te mea noa ua hinaaro Heroda ia na reira oia. (Luka 23:8, 9) Aita roa ˈtu Iesu i imi i to ˈna hanahana, ua faaue pinepine hoi oia i te feia ta ˈna i faaora eiaha e faaite haere. (Mareko 5:43; 7:36) Aita oia i hinaaro ia tiaturi te taata o ˈna te Mesia na nia noa i te mau ohipa faahiahia ta ˈna i faatupu.​—Mataio 12:15-19.

18-20. (1) Eaha te tumu e faaohipa ˈi Iesu i to ˈna mana no te maitai o vetahi ê? (2) Eaha to oe huru a ite ai i ta Iesu raveraa no te faaora i te hoê taata tariˈa turi?

18 E ere roa ˈtu Iesu mai te feia faatere o te faaohipa i to ratou mana ma te ore e haapao ia vetahi ê. Ua tâuˈa Iesu i te taata. I mua i te hepohepo e te mauiui o te taata, e hinaaro roa oia e tamǎrû atu. (Mataio 14:14) Ua faaohipa oia i to ˈna mana ma te haapao i to ratou huru aau e to ratou hinaaro. Mea putapû roa te faatiaraa i roto i te Mareko 7:31-37.

19 Ua imi te hoê nahoa rahi ia Iesu ma te afai atoa mai i te feia maˈi e rave rahi, e ua faaora oia ia ratou paatoa. (Mataio 15:29, 30) Aratai ihora Iesu i te hoê taata i te hiti ia atea ˈtu raua i te nahoa. E tariˈa turi taua taata ra e mea fifi no ˈna ia paraparau. Ua taa paha ia Iesu te taiâ aore ra te haamâ o teie taata. I te hoê vahi o raua anaˈe, ua tauturu Iesu ia ˈna ia taa eaha ta ˈna e hinaaro ra e rave. Ua tuu Iesu i “to ˈna na manimani rima i roto i na tariˈa o taua taata ra. I muri iho i to ˈna tutuharaa, tapea ˈtura oia i to ˈna arero.” c (Mareko 7:33) A hiˈo ai i nia i te raˈi, pure aˈera oia e huti maitai ihora i te aho. Mai te huru te parau ra Iesu: “Maoti te puai o te Atua e ora ˈi oe!” I te otiraa Iesu i te na reira, na ô atura oia: “Ia matara.” (Mareko 7:34) I reira, faaroo atura taua taata ra e paraparau maitai maira.

20 Mea putapû mau ia ite ua faaite Iesu i te aumauiui a faaohipa ˈi oia i te mana no ǒ mai i te Atua ra no te faaora i te feia i roto i te ati! E ere anei i te mea mahanahana ia ite ua tuu Iehova i ta ˈna Faatereraa arii i te rima o te hoê Arii î i te here mai ia Iesu Mesia?

Ua faaite atea i te mau mea ta ˈna e rave a muri aˈe

21, 22. (1) Eaha ta te mau semeio a Iesu e faaite atea ra? (2) I te mea e mana to Iesu i nia i te mataˈi e te miti, mai te aha te huru o te oraraa i raro aˈe i ta ˈna faatereraa?

21 Ua faaite atea te mau ohipa mana ta Iesu i rave i te fenua nei i te mau haamaitairaa faahiahia ta tatou e fanaˈo i raro aˈe i ta ˈna faatereraa. I roto i te ao apî a te Atua, e rave Iesu i te mau semeio na te ao atoa nei! A hiˈo na i te tahi mau mea faahiahia e tupu a muri aˈe.

22 E faaore roa Iesu i te mau mea atoa ta te taata i rave no te tuino i te fenua. A haamanaˈo na i ta Iesu i rave a tupu ai te hoê vero rahi. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, aita e tumu e mǎtaˈu ai te taata i te puahiohio, te aueueraa fenua, te mouˈa auahi aore ra te tahi atu ati natura. I te mea e o Iesu te Rave ohipa aravihi ta Iehova i faaohipa no te poiete i te fenua e te mau mea ora atoa i nia iho, ua taa maitai ia ˈna te faanahoraa o te fenua e e nafea ia aupuru i te reira. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, e faarirohia te fenua taatoa ei paradaiso.​—Luka 23:43.

23. Ei Arii, e nafea Iesu ia haapao i te hinaaro o te huitaata?

23 E tia anei ia Iesu ia haapao i te hinaaro o te huitaata? Te haapapu mai ra te Bibilia ua faatamaa maitai Iesu e tausani taata i te tahi noa maa rii. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, eita te taata e pohe i te poia, e opere-maite-hia hoi te maa i nia i te fenua. (Salamo 72:16) I te mea ua faaora Iesu i te maˈi o te taata, e na reira â ïa oia a muri aˈe no te feia maˈi atoa mai te matapo, te tariˈa turi, tei ere i te hoê mero o te tino e te pirioi. (Isaia 33:24; 35:5, 6) I tahito ra, ua faatia mai Iesu i tei pohe. A muri aˈe, e faatia mai â oia e mirioni e e mirioni taata e vai ra i roto i te feruriraa o to ˈna Metua.​—Ioane 5:28, 29.

24. Eaha ta te huru o Iesu e haapii mai ra no nia ia Iehova?

24 E haamanaˈo anaˈe ua pee teie Tamaiti i te hiˈoraa o to ˈna Metua ma te tia roa. (Ioane 14:9) Te faataa maitai mai ra ïa te huru o Iesu mea nafea atoa Iehova ia faaohipa i to ˈna puai. Ei hiˈoraa, a feruri na i te here ta Iesu i faaite a faaora ˈi i te hoê taata lepera. Ma te aroha, ua tapea Iesu i taua taata e na ô atura: “E tia ia ˈu!” (Mareko 1:40-42) Na roto i teie mau aamu, mai te huru te na ô mai ra Iehova: “Mea na reira vau ia faaohipa i to ˈu puai!” Aita anei oe e turaihia ra ia arue e ia haamauruuru i to tatou Atua Manahope o te faaohipa i to ˈna mana ma te here?

a Pinepine te vero i te tupu taue na te pae miti o Galilea. E 200 metera hoi i raro aˈe i te faito o te miti Mediteranea te miti o Galilea i te vairaa, mea veavea aˈe ïa te mataˈi i reira. Mea na nia mai te mouˈa Heremona te mataˈi puai no apatoerau e farara mai ai i roto te peho o Ioridana. No reira te huru o te reva e taui taue noa ˈi.

b E rave rahi atu â semeio ta Iesu i rave i te hoê noa taime, aita râ te mau evanelia e faataa pauroa ra. I te hoê mahana, ua haere mai “to te oire atoa” e hiˈo ia ˈna, e ua faaora Iesu “e rave rahi” taata maˈi.​—Mareko 1:32-34.

c I tera ra tau, e tiaturi na te ati Iuda e te feia nunaa ê e nehenehe te huare e faaora i te maˈi. Ua tutuha paha Iesu no te faaite noa i taua taata e faaora oia i to ˈna maˈi. E ere râ te auraa na te huare o Iesu i faaora i te maˈi.