Ravea parururaa

Pour vous offrir la meilleure expérience possible, nous utilisons des cookies et des technologies similaires. Certains cookies sont nécessaires au fonctionnement de notre site Internet et ne peuvent être refusés. Vous pouvez accepter ou refuser l'utilisation de cookies supplémentaires, que nous utilisons uniquement pour améliorer votre expérience. Aucune de ces données ne sera jamais vendue ou utilisée à des fins de marketing. Pour en savoir plus, lisez les Règles mondiales d’utilisation des cookies et technologies similaires. Vous pouvez personnaliser vos paramètres à tout moment en vous rendant sur la page des Règles de confidentialité.

Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 6

A tauturu i ta oe tamarii taurearea ia paari maitai mai

A tauturu i ta oe tamarii taurearea ia paari maitai mai

1, 2. Eaha te mau tautooraa e te mau oaoaraa ta te taurearearaa e hopoi mai?

 IA ORA e te hoê taurearea i te fare, e mea taa ê roa ïa e te oraraa e te hoê tamarii e pae aore ra e ahuru matahiti. E hopoi mai te taurearearaa i ta ˈna iho mau tautooraa e mau fifi, e nehenehe atoa râ e hopoi mai i te oaoa e te mau haamaitairaa. Te faaite ra te mau hiˈoraa mai ia Iosepha te huru, ia Davida, ia Iosia, e ia Timoteo e e nehenehe te ui apî e amo i ta ratou hopoia e e faatupu i te hoê taairaa maitai e o Iehova. (Genese 37:2-11; Samuela 1, 16:11-13; Te mau Arii 2, 22:3-7; Ohipa 16:1, 2) I teie mahana, te faariro ra e rave rahi taurearea i teie â manaˈo ei parau mau. Ua matau paha oe i vetahi o ratou.

2 No vetahi râ, e riro te taurearearaa ei tau arepurepu. E ite te mau taurearea i te oaoa e te peapea atoa. E hinaaro paha te mau taurearea tamaroa e te mau potii apî i te hoê tiamâraa rahi aˈe, e e fiu ratou i te mau otia i tuuhia mai e to ratou mau metua. Teie râ, aitâ i noaa i teie feia apî te ite ravai maitai, e te hinaaro noa nei â hoi ratou i te tauturu here e te faaoromai a to ratou mau metua. Oia mau, e mea anaanatae roa te taurearearaa, e tupu atoa mai râ te manaˈo feaa—no te mau metua e no te mau taurearea atoa. Nafea ia tauturu i te feia apî i te roaraa o taua mau matahiti ra?

3. Nafea te metua ia horoa no ta ratou mau tamarii taurearea i te hoê ravea maitai roa i roto i te oraraa?

3 E horoa te mau metua e pee ra i te aˈoraa a te Bibilia i te ravea maitai roa ˈˈe no ta ratou mau tamarii taurearea ia manuïa ratou i te haamatara i teie mau haafifiraa a riro ai ratou ei feia paari o te amo i ta ratou hopoia. I te mau fenua atoa e i te mau tau atoa, ua haamaitaihia te mau metua e te mau taurearea o tei faaohipa amui i te mau faaueraa tumu a te Bibilia na roto i to ratou manuïaraa.—Salamo 119:1.

TE APARAURAA TIA E TE HAAVARE ORE

4. No te aha e mea faufaa roa te aparau-tahaa-raa i te roaraa o te taurearearaa?

4 Te parau ra te Bibilia: “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu.” (Maseli 15:22) Mai te peu e e titauhia te aparau-tahaa-raa i te vai-tamariirii-raa ra, e mea faufaa roa ˈtu ïa i te roaraa o te taurearearaa—ia iti mai paha te taime o te mau taurearea i te fare e ia rahi aˈe to ratou taime e te mau hoa haere haapiiraa aore ra e te tahi atu mau hoa. Ia ore anaˈe te mau tamarii e te mau metua e paraparau tahaa noa—ia ore e aparau ma te tia e te haavare ore—e nehenehe te mau taurearea e riro mai te feia ěê i roto i te fare. Nafea ïa e vai matara noa ˈi te mau ravea no te aparauraa?

5. Nafea te mau taurearea i te faaitoitoraahia ia faaau i te tauaparauraa ˈtu i to ratou mau metua?

5 E tia i te mau taurearea e te mau metua atoa ia rave i ta ratou tuhaa. Parau mau, e mea fifi aˈe paha no te mau taurearea ia paraparau atu i to ratou mau metua i ta ratou i matau na i te tamarii-rii-raa. A haamanaˈo noa râ e “aore e aˈo ra e hiˈa ïa te taata; ia rahi râ te aˈo ra, i te ora ïa.” (Maseli 11:14) E tano teie mau parau no te taatoaraa, te ui apî e te feia paari atoa. E ite ïa te mau taurearea o te taa ra i te reira e te titau noa ra ratou i te aratairaa aravihi, no te mea, te faaruru ra ratou i te mau tupuraa fifi roa ˈtu â i to mutaa ihora. E tia ia ratou ia farii, e mea aravihi aˈe to ratou mau metua e tiaturi ra i te Atua ei feia aˈo no te mea e ite rahi aˈe to ratou no nia i te oraraa e ua haapapu ratou i ta ratou tapitapiraa here i te roaraa e rave rahi matahiti. No reira, i teie tuhaa o to ratou oraraa, eita te mau taurearea o tei noaa te paari, e faarue ê i to ratou mau metua.

6. Eaha te haerea o te mau metua here e te paari ia tauaparau ratou e ta ratou mau tamarii taurearea?

6 Te auraa o te hoê aparauraa haavare ore teie ïa, e haa te metua ia vata o ˈna ia hinaaro anaˈe te taurearea e paraparau ia ˈna. Mai te peu e e metua oe, ia vai ineine noa ïa oe no te tauaparau. E ere paha i te mea ohie. Te parau ra te Bibilia e “e taime to te mamû noa, e taime to te parau.” (Koheleta 3:7) Ia manaˈo anaˈe ta oe tamarii taurearea e e taime tano teie no te paraparau, peneiaˈe e taime teie ia vai mamû noa oe. Ua faaherehere paha oe i teie taime no ta oe iho haapiiraa, no te faafaaea, aore ra no te rave maa ohipa i te fare. Ia hinaaro râ ta oe tamarii taurearea i te paraparau ia oe, a tamata i te taui i te mau mea o ta oe i opua e a faaroo ia ˈna. Ahiri aita, eita paha o ˈna e paraparau faahou mai. A haamanaˈo i te hiˈoraa o Iesu. I te hoê taime, ua faanaho oia e faafaaea rii. Ia haere mai râ te nahoa taata ia ˈna ra no te faaroo ia ˈna, aita ïa i faafaaea faahou e ua haamata oia i te haapii atu ia ratou. (Mareko 6:30-34) Ua ite te rahiraa o te mau taurearea e e oraraa î maitai to to ratou mau metua, e hinaaro râ, ratou e papu, e tei reira iho â to ratou mau metua ia titau-anaˈe-hia. No reira, ia vai vata noa ïa e ia taa i to ratou huru.

7. Eaha te tia i te mau metua ia ape?

7 A tamata i te haamanaˈo i to oe iho huru a vai taurearea ai oe, e eiaha oe ia erehia i te mau parau hauti! E hinaaro te mau metua e oaoa i te amui atu e ta ratou mau tamarii. E taime vata anaˈe, te nafea ra te mau metua i taua taime ra? Ia hinaaro noa anaˈe ratou e faaohipa i to ratou taime vata no te rave i te mau mea ma te tuu i te hiti te utuafare, e oioi ta ratou mau tamarii taurearea i te ite i te reira. Ia faaoti anaˈe te mau taurearea e mea faufaa aˈe ratou no to ratou mau hoa haere haapiiraa maori râ no to ratou iho mau metua, e tupu mai iho â ïa te mau fifi.

E APARAU NO NIA I TE AHA

8. Nafea e mau ai i roto i te mau tamarii te au i te haerea tia, i te rave-puai-raa i te ohipa, e te haerea tano?

8 Mai te peu e aitâ te mau metua i haapii atura i ta ratou mau tamarii ia au i te haerea tia e te rave-puai-raa i te ohipa, e tia mau ratou ia na reira i te roaraa o te taurearearaa. (Tesalonia 1, 4:11; Tesalonia 2, 3:10) E mea faufaa atoa ia papu ia ratou e te tiaturi ra ta ratou mau tamarii ma te mafatu tae, i te faufaaraa ia ora i te hoê oraraa morare mâ. (Maseli 20:11) E faaite rahi mau te hoê metua no nia i teie tuhaa maoti te hoê hiˈoraa maitai. Mai te mau tane tiaturi ore i te Atua e “noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine,” e nehenehe ïa te mau taurearea e haapii i te mau faaueraa tumu tia na nia i te hiˈoraa o to ratou mau metua. (Petero 1, 3:1) Eita râ te hiˈoraa anaˈe iho e ravai, i te mea e tei mua i te mau tamarii te mau hiˈoraa iino e te mau faahemaraa aravihi hopea ore i rapaeau i te fare. E hinaaro ïa te mau metua o te haapeapea ra, e ite i te mau manaˈo o ta ratou mau tamarii taurearea no nia i te mau mea o ta ratou e ite ra e e faaroo ra, e e titau te reira i te aparauraa hohonu mau.—Maseli 20:5.

9, 10. No te aha e tia i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau mea no nia i te taatiraa i te pae tino, e nafea râ ratou?

9 E parau mau iho â ïa no te mau tumu parau no nia i te taatiraa i te pae tino. Te mau metua, e haama anei outou ia tauaparau no nia i te taatiraa i te pae tino e ta outou mau tamarii? Noa ˈtu e, e, a tutava no te tauaparau, no te mea, na te tahi atu ïa taata e faaite atu i te reira i ta outou mau tamarii apî. Ia ore anaˈe outou e faaite atu ia ratou, o vai te ite eaha te haamaramaramaraa hape e roaa mai ia ratou? I roto i te Bibilia, eita o Iehova e ape i te mau tumu parau no nia i te taatiraa i te pae tino, e eiaha atoa ïa te mau metua e na reira.—Maseli 4:1-4; 5:1-21.

10 Auaa hoi, te vai ra i roto i te Bibilia te aratairaa maramarama no nia i te haerea i te pae taatiraa e ua nenei te Taiete Watchtower e rave rahi haamaramaramaraa no te tauturu ma te faaite e e tano noâ teie aratairaa i teie tau apî. No te aha e ore ai e faaohipa i teie tauturu? Ei hiˈoraa, no te aha e ore ai e hiˈo faahou e ta oe tamaiti aore ra tamahine i te tuhaa “Taatiraa i te pae tino e te morare” i roto i te buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (farani). E maere paha oe ma te oaoa i te mau faahopearaa.

11. Eaha te ravea maitai roa ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii nafea ia tavini ia Iehova?

11 Eaha te tumu parau faufaa roa ˈˈe ta te mau metua e te mau tamarii e tia ia tauaparau? Ua faahiti te aposetolo Paulo i te reira i to ˈna papairaa: “E haapii râ [i ta outou mau tamarii] e ia paari ma te aˈo a [“Iehova,” MN] ra.” (Ephesia 6:4) E mea titauhia ia tamau te mau tamarii i te haapii no nia ia Iehova. E mea titauhia iho â ratou ia haapii i te here ia ˈna, e e tia ia ratou ia hinaaro e tavini ia ˈna. I ǒ nei atoa, e haapii hau atu â ratou na roto i te hoê hiˈoraa maitai. Ia ite anaˈe te mau taurearea e te here ra to ratou mau metua i te Atua ‘ma to ratou mafatu atoa e to ratou nephe atoa e ma to ratou feruriraa atoa’ e e faatupu te reira i te mau hotu maitatai i roto i te oraraa o to ratou mau metua, e turai ïa te reira ia na reira atoa ratou. (Mataio 22:37) Oia atoa, ia ite anaˈe te ui apî e e manaˈo aifaito to to ratou mau metua no nia i te mau mea materia, ma te tuu i te Basileia o te Atua i te parahiraa matamua, na te reira ïa e tauturu ia ratou ia faatupu i te hoê â huru feruriraa.—Koheleta 7:12; Mataio 6:31-33.

Hoho‘a i te api 69

E mea faufaa roa te haapiiraa bibilia tamau no te utuafare

12, 13. Eaha te mau mea te tia ia haamanaˈo-noa-hia ia manuïa te haapiiraa utuafare?

12 E tauturu rahi mau te hoê haapiiraa bibilia utuafare i te mau hebedoma atoa no te horoaraa ˈtu i te mau faufaa pae varua i te ui apî. (Salamo 119:33, 34; Maseli 4:20-23) E mea faufaa roa teie haapiiraa tamau. (Salamo 1:1-3) E tia i te mau metua e i ta ratou mau tamarii ia taa e e faanahohia na mua ˈˈe te haapiiraa utuafare e i muri iho te tahi atu mau ohipa, eiaha râ e taui i te faanahoraa. Hau atu, e mea titauhia te feruriraa au maitai no te haafaufaa i te haapiiraa utuafare. Ua parau te hoê metua tane e: “Teie te ravea, ia faaitoito te metua faatere i te hoê huru etaeta ore e te tura râ i te taime haapiiraa utuafare—ma te peu ore eiaha râ e neneva noa. E ere i te mea ohie noa ia naeahia te aifaitoraa tano, e e titau-pinepine-hia te mau tamarii apî ia faatitiaifaro i to ratou haerea. Mai te peu e eita te mau mea e afaro i te hoê taime aore ra i te tahi atu, a tamau maite e a tiai i te tahi atu â taime.” Ua parau teie â metua tane e i roto i ta ˈna pure hou te mau haapiiraa atoa, e ani taa ê o ˈna i te tauturu ia Iehova no te huru feruriraa e au i te feia haapii atoa.—Salamo 119:66.

13 E hopoia na te mau metua e tiaturi ra i te Atua ia faatere i te hoê haapiiraa utuafare. Parau mau, e ere paha vetahi mau metua i te feia haapii aravihi, e mea fifi paha ia imi i te ravea no te faatere i te hoê haapiiraa utuafare anaanatae. Noa ˈtu râ, ia here anaˈe oe i ta oe mau tamarii taurearea e “ei aroha rave . . . ei mea mau,” e hinaaro oe e tauturu ia ratou ma te haerea haehaa e te parau-tia ia haere ratou i mua i te pae varua. (Ioane 1, 3:18) E amuamu paha ratou i tera e tera taime, e taa râ ia ratou to oe anaanatae hohonu no to ratou iho maitai.

14. Nafea ia faaohipa i te Deuteronomi 11:18, 19 ia horoahia ˈtu te mau mea i te pae varua i te mau taurearea?

14 E ere i te taime noa o te haapiiraa utuafare e horoahia ˈi te mau tumu parau faufaa i te pae varua. Te haamanaˈo ra anei oe i te faaueraa a Iehova i te mau metua? Ua parau oia e: “E vaiiho outou i taua mau parau na ˈu nei i roto i to outou aau, e i roto i to outou [“nephe,” MN], e taamu hoi i nia iho i to outou rima ei tapao; e ia riro hoi mai te haamanaˈoraa i mua mau i to outou na mata. E haapii hoi outou i ta outou mau tamarii i teie nei mau parau, i te paraparauraa i te reira ia parahi noa oe i roto i to fare, e ia haere noa oe na te eˈatia; e ia taoto oe i raro, e ia tia hoi oe i nia.” (Deuteronomi 11:18, 19; hiˈo atoa Deuteronomi 6:6, 7.) E ere ïa te auraa e e tia i te mau metua ia poro noa i ta ratou mau tamarii. E tia râ i te hoê upoo utuafare here ia ara i te mau taime tano no te tururaa i te haerea pae varua o to ˈna utuafare.

TE AˈO E TE FAATURA

15, 16. (a) Eaha te aˈo? (b) Na vai te hopoia no te horoaraa ˈtu i te aˈo, e na vai te hopoia o te haapao-maitai-raa i te reira?

15 Ua riro te aˈo ei haapiiraa no te faatitiaifaro e e titau te reira i te aparauraa. Te horoa ra te aˈo i te manaˈo no te faatitiaifaroraa hau atu i te faautuaraa—noa ˈtu e e nehenehe e titauhia te faautuaraa. E mea titauhia no ta oe mau tamarii te aˈo i to ratou vai-nainai-raa, e i teie nei e mau taurearea ratou, e titau â ratou i te tahi huru aˈo e peneiaˈe, hau atu â. Ua ite te mau taurearea e paari to ratou, e e parau mau te reira.

16 Te parau ra te Bibilia: “E vahavaha te maamaa i te aˈo a tana metua tane; o te haapao râ i te aˈo ra e paari to ˈna.” (Maseli 15:5) E rave rahi mau mea ta tatou e huti mai i roto i teie irava. Te farii ra e ia horoahia te aˈo. Eita te hoê taurearea e ‘haapao i te aˈo’ ahiri e eita e horoahia ˈtu. Ua horoa o Iehova i te hopoia no te horoaraa i te aˈo i te mau metua, i te metua tane iho â râ. Teie râ, e hopoia ïa na te taurearea te faarooraa i taua aˈo ra. E haapii hau atu â o ˈna e e iti mai ïa ta ˈna hape ia haapao maitai anaˈe o ˈna i te aˈo paari a to ˈna metua tane e to ˈna metua vahine. (Maseli 1:8) Te parau ra te Bibilia e: “Te veve e te haama tei pihaiiho i te taata aore e faaroo i te aˈo ra; o tei haapao râ i te aˈo ra, e faaturahia ïa.”—Maseli 13:18.

17. Eaha te aifaitoraa e titauhia ra i te mau metua ia horoa-anaˈe-hia te aˈo?

17 No te aˈo i te mau taurearea, e titauhia i te mau metua ia vai aifaito. E tia ia ratou eiaha ia etaeta roa a riri ai ta ratou mau tamarii, e tae roa ˈtu paha i te faaino i to te mau tamarii tiaturiraa ia ratou iho. (Kolosa 3:21) Eiaha atoa râ te mau metua ia faatia noa i te mau mea atoa a ere ai ta ratou mau tamarii taurearea i te faaineineraa faufaa. E nehenehe e atihia i teie haerea faatia noa. Te parau ra te Maseli 29:17 e: “E aˈo atu oe i to tamaiti, e mauruuru oe ia ˈna i reira; oia â ïa, e oaoa to aau ia ˈna i reira.” Te parau nei râ te irava 21 (MN) e: “Ia faaherehere anaˈe te hoê taata i ta ˈna tavini mai to apîraa mai â, i te pae hopea o to ˈna oraraa e riro ïa o ˈna ei taata mauruuru ore.” Noa ˈtu e, te parau ra teie irava no te hoê tavini, e tano maite atoa te reira no te taurearea taitahi o te hoê utuafare.

18. E haapapu te aˈo i te aha, e eaha te apehia ia horoa anaˈe te mau metua i te aˈo tano?

18 I te mea mau, te haapapu ra te aˈo tano i te here o te metua no ta ˈna tamarii. (Hebera 12:6, 11) Mai te peu e e metua oe, ua ite oe e mea fifi ia vai noa te aˈo tano e te au. Ia vai noa te hau, e au ra e mea ohie aˈe ia faatia noa i te hoê taurearea mârô ia rave mai ta ˈna e hinaaro. I te pae hopea râ, e ooti mai ïa te hoê metua e pee ra i teie huru haerea i te hoê utuafare o te ore e nehenehe e faatere-faahou-hia.—Maseli 29:15; Galatia 6:9.

TE OHIPA E TE HAUTI

19, 20. Nafea te mau metua i te araraa ma te paari i te arearearaa o ta ratou mau tamarii taurearea?

19 I mutaa ihora e tia iho â i te mau tamarii ia tauturu i te fare aore ra i roto i te faaapu e te faaamuraa animala. I teie mahana e taime vata rahi mau to te mau taurearea e rave rahi. No te faaî i taua taime ra, te pûpû ra te tapihooraa i te mau taoˈa hopea ore no te faaanaanataeraa. Ia amuihia ˈtu i te reira i te mea e aita roa ˈtu te ao e haafaufaa ra i te mau ture morare a te Bibilia, e noaa ïa ia oe te mau mea o te nehenehe e faatupu mai i te ati.

20 No reira, tei te mau metua paari te tiaraa no te rave i te faaotiraa hopea no nia i te arearearaa. Eiaha râ ia moehia, e te paari maira te taurearea. I te mau matahiti atoa, e hinaaro o ˈna e ia faarirohia o ˈna mai te hoê taata paari te huru. No reira, e mea maitai ia horoa te hoê metua i te tiamâraa hau atu no te maiti i te arearearaa ia paari anaˈe te taurearea—mai te peu e te faaite ra ta ˈna mau maitiraa e te maitai maira to ˈna tiaraa paari pae varua. I te tahi mau taime, e nehenehe te taurearea e maiti ru noa i te upaupa, te mau hoa e te vai atu â. Ia tupu noa ˈtu te reira, ia tauaparau ïa e te taurearea ia nehenehe e ravehia te mau maitiraa maitai aˈe a muri aˈe.

21. Nafea te rahiraa taime arearearaa au noa i te parururaa i te hoê taurearea?

21 Ehia rahiraa taime e faataahia no te arearearaa? I roto i te tahi mau fenua, te tiaturi ra te mau taurearea e e tia ia ratou ia arearea noa. No reira, e nehenehe te hoê taurearea e faaoti e e arearea noa. Tei te mau metua te parau no te haapii atu, e e tia ia horoa-atoa-hia te taime no te tahi atu mau mea, mai te utuafare, te haapiiraa tataitahi, te amuimuiraa ˈtu e te feia paari i te pae varua, te mau putuputuraa kerisetiano, e te mau ohipa i te fare. E tapea te reira ia ore te Parau a te Atua ia apǐapǐ i “te mau mea e navenave ai ra.”—Luka 8:11-15.

22. E tia ia aifaito te arearearaa i te aha i roto i te oraraa o te hoê taurearea?

22 Ua parau te arii ra o Solomona e: “Ite aˈera vau e aita ˈtu e maitai i taua mau mea ra, maori râ ia oaoa te taata e ia hamani maitai i te oraraa nei. O te reira ra, ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.” (Koheleta 3:12, 13) Oia mau, te oaoaraa e tuhaa ïa no te hoê oraraa aifaito. Oia atoa hoi no te ohipa teiaha. Aita e rave rahi taurearea i teie mahana e ite ra i te oaoa i te rave-puai-raa i te ohipa aore ra i te manaˈo faatura ia ˈna iho tei noaahia mai ia faaruru-anaˈe-hia e ia faatitiaifarohia te hoê fifi. Aita e horoahia ra i te tahi pae te ravea no te faatupu i te aravihi i te ohiparaa aore ra te hoê toroa ei imiraa na ratou i roto i to ratou oraraa a muri aˈe. E tautooraa mau ïa te reira na te metua. E haa anei oe e ia noaa i ta oe tamarii taurearea teie mau ravea? Mai te peu e e manuïa oe i te haapiiraa ˈtu i ta oe tamarii taurearea ia haafaufaa e ia oaoa atoa i te rave-puai-raa i te ohipa, e faatupu ïa o ˈna i te hoê hiˈoraa maitai o te hopoi mai i te mau haamaitairaa i te roaraa o to ˈna oraraa.

MAI TE TAUREAREARAA E TAE ATU AI I TE HURU TAATA PAARI

Hoho‘a i te api 70

A faaite atu i te here e te mauruuru i ta oe mau tamarii

23. Nafea te mau metua ia faaitoito i ta ratou mau tamarii taurearea?

23 Ia tupu noa ˈtu te mau fifi e ta oe tamarii taurearea, e parau mau â ta teie irava e: “E ore roa te [here] e mou.” (Korinetia 1, 13:8) Eiaha roa ˈtu e faaea i te faaite i te here e vai mau ra i roto ia oe. A uiui ia oe iho e, ‘Te haapopou ra anei au i te tamarii taitahi ia manuïa anaˈe oia i te haapaoraa aore ra te haamatararaa i te mau fifi? Te haafaufaa ra anei au i te mau tupuraa maitatai no te faaite atu i to ˈu here e to ˈu mauruuru i ta ˈu mau tamarii, hou a mairi ai teie mau tupuraa maitatai?’ Noa ˈtu e e tupu mai te peapea i te tahi taime, ia papu anaˈe te mau taurearea e te here ra oe ia ratou, e ohie ratou i te faahoˈi atu i taua here ra.

24. Eaha te faaueraa tumu parau mau iho â a te mau Papai no nia i te haapiiraa i te mau tamarii, eaha râ te tia ia haamanaˈohia?

24 Oia mau, ia paari anaˈe mai te mau tamarii, i te pae hopea e rave ratou i te mau faaotiraa faufaa no ratou iho. Eita paha te mau metua e au i teie mau faaotiraa i te mau taime atoa. Eaha ïa te parau ia ore anaˈe ta ratou tamarii e hinaaro faahou e tavini i te Atua ra o Iehova? E nehenehe te reira e tupu mai. Ua tae roa atoa te tahi mau tamarii varua a Iehova i te patoi i ta ˈna aˈoraa e i te orure hau. (Genese 6:2; Iuda 6) E ere te mau tamarii i te mau matini roro uira, o te faaterehia ia ohipa ratou mai ta tatou e hinaaro ra. E mau mea ora poietehia ratou ma te tiamâraa ia maiti, o te amo i ta ratou iho hopoia i mua ia Iehova no te mau faaotiraa o ta ratou e rave. E parau mau iho â ta te Maseli 22:6: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.”

25. Eaha te haerea maitai roa ˈˈe ia faaite te mau metua i te mauruuru ia Iehova no te haamaitairaa taa ê o te tiaraa metua?

25 No reira, a faaite atu i ta oe mau tamarii i te here ma te pipiri ore. A haa i tei maraa ia oe i te peeraa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i te haapiiraa ˈtu ia ratou. A horoa ˈtu i te hoê hiˈoraa maitai na roto i te hoê haerea paieti. E e horoa oe i ta oe mau tamarii i te ravea maitai roa ˈˈe ia paari mai, mai te mau taata paari e mǎtaˈu ra i te Atua e o te amo i ta ratou hopoia. Teie te haerea maitai roa ˈˈe ia faaite te mau metua i to ratou mauruuru ia Iehova no te haamaitairaa taa ê o te tiaraa metua.