Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 6

A tauturu i ta oe tamarii taurearea ia paari maitai mai

A tauturu i ta oe tamarii taurearea ia paari maitai mai

1, 2. Eaha te mau tautooraa e te mau oaoaraa ta te taurearearaa e hopoi mai?

 IA ORA e te hoê taurearea i te fare, e mea taa ê roa ïa e te oraraa e te hoê tamarii e pae aore ra e ahuru matahiti. E hopoi mai te taurearearaa i ta ˈna iho mau tautooraa e mau fifi, e nehenehe atoa râ e hopoi mai i te oaoa e te mau haamaitairaa. Te faaite ra te mau hiˈoraa mai ia Iosepha te huru, ia Davida, ia Iosia, e ia Timoteo e e nehenehe te ui apî e amo i ta ratou hopoia e e faatupu i te hoê taairaa maitai e o Iehova. (Genese 37:2-11; Samuela 1, 16:11-13; Te mau Arii 2, 22:3-7; Ohipa 16:1, 2) I teie mahana, te faariro ra e rave rahi taurearea i teie â manaˈo ei parau mau. Ua matau paha oe i vetahi o ratou.

2 No vetahi râ, e riro te taurearearaa ei tau arepurepu. E ite te mau taurearea i te oaoa e te peapea atoa. E hinaaro paha te mau taurearea tamaroa e te mau potii apî i te hoê tiamâraa rahi aˈe, e e fiu ratou i te mau otia i tuuhia mai e to ratou mau metua. Teie râ, aitâ i noaa i teie feia apî te ite ravai maitai, e te hinaaro noa nei â hoi ratou i te tauturu here e te faaoromai a to ratou mau metua. Oia mau, e mea anaanatae roa te taurearearaa, e tupu atoa mai râ te manaˈo feaa—no te mau metua e no te mau taurearea atoa. Nafea ia tauturu i te feia apî i te roaraa o taua mau matahiti ra?

3. Nafea te metua ia horoa no ta ratou mau tamarii taurearea i te hoê ravea maitai roa i roto i te oraraa?

3 E horoa te mau metua e pee ra i te aˈoraa a te Bibilia i te ravea maitai roa ˈˈe no ta ratou mau tamarii taurearea ia manuïa ratou i te haamatara i teie mau haafifiraa a riro ai ratou ei feia paari o te amo i ta ratou hopoia. I te mau fenua atoa e i te mau tau atoa, ua haamaitaihia te mau metua e te mau taurearea o tei faaohipa amui i te mau faaueraa tumu a te Bibilia na roto i to ratou manuïaraa.—Salamo 119:1.

TE APARAURAA TIA E TE HAAVARE ORE

4. No te aha e mea faufaa roa te aparau-tahaa-raa i te roaraa o te taurearearaa?

4 Te parau ra te Bibilia: “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu.” (Maseli 15:22) Mai te peu e e titauhia te aparau-tahaa-raa i te vai-tamariirii-raa ra, e mea faufaa roa ˈtu ïa i te roaraa o te taurearearaa—ia iti mai paha te taime o te mau taurearea i te fare e ia rahi aˈe to ratou taime e te mau hoa haere haapiiraa aore ra e te tahi atu mau hoa. Ia ore anaˈe te mau tamarii e te mau metua e paraparau tahaa noa—ia ore e aparau ma te tia e te haavare ore—e nehenehe te mau taurearea e riro mai te feia ěê i roto i te fare. Nafea ïa e vai matara noa ˈi te mau ravea no te aparauraa?

5. Nafea te mau taurearea i te faaitoitoraahia ia faaau i te tauaparauraa ˈtu i to ratou mau metua?

5 E tia i te mau taurearea e te mau metua atoa ia rave i ta ratou tuhaa. Parau mau, e mea fifi aˈe paha no te mau taurearea ia paraparau atu i to ratou mau metua i ta ratou i matau na i te tamarii-rii-raa. A haamanaˈo noa râ e “aore e aˈo ra e hiˈa ïa te taata; ia rahi râ te aˈo ra, i te ora ïa.” (Maseli 11:14) E tano teie mau parau no te taatoaraa, te ui apî e te feia paari atoa. E ite ïa te mau taurearea o te taa ra i te reira e te titau noa ra ratou i te aratairaa aravihi, no te mea, te faaruru ra ratou i te mau tupuraa fifi roa ˈtu â i to mutaa ihora. E tia ia ratou ia farii, e mea aravihi aˈe to ratou mau metua e tiaturi ra i te Atua ei feia aˈo no te mea e ite rahi aˈe to ratou no nia i te oraraa e ua haapapu ratou i ta ratou tapitapiraa here i te roaraa e rave rahi matahiti. No reira, i teie tuhaa o to ratou oraraa, eita te mau taurearea o tei noaa te paari, e faarue ê i to ratou mau metua.

6. Eaha te haerea o te mau metua here e te paari ia tauaparau ratou e ta ratou mau tamarii taurearea?

6 Te auraa o te hoê aparauraa haavare ore teie ïa, e haa te metua ia vata o ˈna ia hinaaro anaˈe te taurearea e paraparau ia ˈna. Mai te peu e e metua oe, ia vai ineine noa ïa oe no te tauaparau. E ere paha i te mea ohie. Te parau ra te Bibilia e “e taime to te mamû noa, e taime to te parau.” (Koheleta 3:7) Ia manaˈo anaˈe ta oe tamarii taurearea e e taime tano teie no te paraparau, peneiaˈe e taime teie ia vai mamû noa oe. Ua faaherehere paha oe i teie taime no ta oe iho haapiiraa, no te faafaaea, aore ra no te rave maa ohipa i te fare. Ia hinaaro râ ta oe tamarii taurearea i te paraparau ia oe, a tamata i te taui i te mau mea o ta oe i opua e a faaroo ia ˈna. Ahiri aita, eita paha o ˈna e paraparau faahou mai. A haamanaˈo i te hiˈoraa o Iesu. I te hoê taime, ua faanaho oia e faafaaea rii. Ia haere mai râ te nahoa taata ia ˈna ra no te faaroo ia ˈna, aita ïa i faafaaea faahou e ua haamata oia i te haapii atu ia ratou. (Mareko 6:30-34) Ua ite te rahiraa o te mau taurearea e e oraraa î maitai to to ratou mau metua, e hinaaro râ, ratou e papu, e tei reira iho â to ratou mau metua ia titau-anaˈe-hia. No reira, ia vai vata noa ïa e ia taa i to ratou huru.

7. Eaha te tia i te mau metua ia ape?

7 A tamata i te haamanaˈo i to oe iho huru a vai taurearea ai oe, e eiaha oe ia erehia i te mau parau hauti! E hinaaro te mau metua e oaoa i te amui atu e ta ratou mau tamarii. E taime vata anaˈe, te nafea ra te mau metua i taua taime ra? Ia hinaaro noa anaˈe ratou e faaohipa i to ratou taime vata no te rave i te mau mea ma te tuu i te hiti te utuafare, e oioi ta ratou mau tamarii taurearea i te ite i te reira. Ia faaoti anaˈe te mau taurearea e mea faufaa aˈe ratou no to ratou mau hoa haere haapiiraa maori râ no to ratou iho mau metua, e tupu mai iho â ïa te mau fifi.

E APARAU NO NIA I TE AHA

8. Nafea e mau ai i roto i te mau tamarii te au i te haerea tia, i te rave-puai-raa i te ohipa, e te haerea tano?

8 Mai te peu e aitâ te mau metua i haapii atura i ta ratou mau tamarii ia au i te haerea tia e te rave-puai-raa i te ohipa, e tia mau ratou ia na reira i te roaraa o te taurearearaa. (Tesalonia 1, 4:11; Tesalonia 2, 3:10) E mea faufaa atoa ia papu ia ratou e te tiaturi ra ta ratou mau tamarii ma te mafatu tae, i te faufaaraa ia ora i te hoê oraraa morare mâ. (Maseli 20:11) E faaite rahi mau te hoê metua no nia i teie tuhaa maoti te hoê hiˈoraa maitai. Mai te mau tane tiaturi ore i te Atua e “noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine,” e nehenehe ïa te mau taurearea e haapii i te mau faaueraa tumu tia na nia i te hiˈoraa o to ratou mau metua. (Petero 1, 3:1) Eita râ te hiˈoraa anaˈe iho e ravai, i te mea e tei mua i te mau tamarii te mau hiˈoraa iino e te mau faahemaraa aravihi hopea ore i rapaeau i te fare. E hinaaro ïa te mau metua o te haapeapea ra, e ite i te mau manaˈo o ta ratou mau tamarii taurearea no nia i te mau mea o ta ratou e ite ra e e faaroo ra, e e titau te reira i te aparauraa hohonu mau.—Maseli 20:5.

9, 10. No te aha e tia i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau mea no nia i te taatiraa i te pae tino, e nafea râ ratou?

9 E parau mau iho â ïa no te mau tumu parau no nia i te taatiraa i te pae tino. Te mau metua, e haama anei outou ia tauaparau no nia i te taatiraa i te pae tino e ta outou mau tamarii? Noa ˈtu e, e, a tutava no te tauaparau, no te mea, na te tahi atu ïa taata e faaite atu i te reira i ta outou mau tamarii apî. Ia ore anaˈe outou e faaite atu ia ratou, o vai te ite eaha te haamaramaramaraa hape e roaa mai ia ratou? I roto i te Bibilia, eita o Iehova e ape i te mau tumu parau no nia i te taatiraa i te pae tino, e eiaha atoa ïa te mau metua e na reira.—Maseli 4:1-4; 5:1-21.

10 Auaa hoi, te vai ra i roto i te Bibilia te aratairaa maramarama no nia i te haerea i te pae taatiraa e ua nenei te Taiete Watchtower e rave rahi haamaramaramaraa no te tauturu ma te faaite e e tano noâ teie aratairaa i teie tau apî. No te aha e ore ai e faaohipa i teie tauturu? Ei hiˈoraa, no te aha e ore ai e hiˈo faahou e ta oe tamaiti aore ra tamahine i te tuhaa “Taatiraa i te pae tino e te morare” i roto i te buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie (farani). E maere paha oe ma te oaoa i te mau faahopearaa.

11. Eaha te ravea maitai roa ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii nafea ia tavini ia Iehova?

11 Eaha te tumu parau faufaa roa ˈˈe ta te mau metua e te mau tamarii e tia ia tauaparau? Ua faahiti te aposetolo Paulo i te reira i to ˈna papairaa: “E haapii râ [i ta outou mau tamarii] e ia paari ma te aˈo a [“Iehova,” MN] ra.” (Ephesia 6:4) E mea titauhia ia tamau te mau tamarii i te haapii no nia ia Iehova. E mea titauhia iho â ratou ia haapii i te here ia ˈna, e e tia ia ratou ia hinaaro e tavini ia ˈna. I ǒ nei atoa, e haapii hau atu â ratou na roto i te hoê hiˈoraa maitai. Ia ite anaˈe te mau taurearea e te here ra to ratou mau metua i te Atua ‘ma to ratou mafatu atoa e to ratou nephe atoa e ma to ratou feruriraa atoa’ e e faatupu te reira i te mau hotu maitatai i roto i te oraraa o to ratou mau metua, e turai ïa te reira ia na reira atoa ratou. (Mataio 22:37) Oia atoa, ia ite anaˈe te ui apî e e manaˈo aifaito to to ratou mau metua no nia i te mau mea materia, ma te tuu i te Basileia o te Atua i te parahiraa matamua, na te reira ïa e tauturu ia ratou ia faatupu i te hoê â huru feruriraa.—Koheleta 7:12; Mataio 6:31-33.

E mea faufaa roa te haapiiraa bibilia tamau no te utuafare

12, 13. Eaha te mau mea te tia ia haamanaˈo-noa-hia ia manuïa te haapiiraa utuafare?

12 E tauturu rahi mau te hoê haapiiraa bibilia utuafare i te mau hebedoma atoa no te horoaraa ˈtu i te mau faufaa pae varua i te ui apî. (Salamo 119:33, 34; Maseli 4:20-23) E mea faufaa roa teie haapiiraa tamau. (Salamo 1:1-3) E tia i te mau metua e i ta ratou mau tamarii ia taa e e faanahohia na mua ˈˈe te haapiiraa utuafare e i muri iho te tahi atu mau ohipa, eiaha râ e taui i te faanahoraa. Hau atu, e mea titauhia te feruriraa au maitai no te haafaufaa i te haapiiraa utuafare. Ua parau te hoê metua tane e: “Teie te ravea, ia faaitoito te metua faatere i te hoê huru etaeta ore e te tura râ i te taime haapiiraa utuafare—ma te peu ore eiaha râ e neneva noa. E ere i te mea ohie noa ia naeahia te aifaitoraa tano, e e titau-pinepine-hia te mau tamarii apî ia faatitiaifaro i to ratou haerea. Mai te peu e eita te mau mea e afaro i te hoê taime aore ra i te tahi atu, a tamau maite e a tiai i te tahi atu â taime.” Ua parau teie â metua tane e i roto i ta ˈna pure hou te mau haapiiraa atoa, e ani taa ê o ˈna i te tauturu ia Iehova no te huru feruriraa e au i te feia haapii atoa.—Salamo 119:66.

13 E hopoia na te mau metua e tiaturi ra i te Atua ia faatere i te hoê haapiiraa utuafare. Parau mau, e ere paha vetahi mau metua i te feia haapii aravihi, e mea fifi paha ia imi i te ravea no te faatere i te hoê haapiiraa utuafare anaanatae. Noa ˈtu râ, ia here anaˈe oe i ta oe mau tamarii taurearea e “ei aroha rave . . . ei mea mau,” e hinaaro oe e tauturu ia ratou ma te haerea haehaa e te parau-tia ia haere ratou i mua i te pae varua. (Ioane 1, 3:18) E amuamu paha ratou i tera e tera taime, e taa râ ia ratou to oe anaanatae hohonu no to ratou iho maitai.

14. Nafea ia faaohipa i te Deuteronomi 11:18, 19 ia horoahia ˈtu te mau mea i te pae varua i te mau taurearea?

14 E ere i te taime noa o te haapiiraa utuafare e horoahia ˈi te mau tumu parau faufaa i te pae varua. Te haamanaˈo ra anei oe i te faaueraa a Iehova i te mau metua? Ua parau oia e: “E vaiiho outou i taua mau parau na ˈu nei i roto i to outou aau, e i roto i to outou [“nephe,” MN], e taamu hoi i nia iho i to outou rima ei tapao; e ia riro hoi mai te haamanaˈoraa i mua mau i to outou na mata. E haapii hoi outou i ta outou mau tamarii i teie nei mau parau, i te paraparauraa i te reira ia parahi noa oe i roto i to fare, e ia haere noa oe na te eˈatia; e ia taoto oe i raro, e ia tia hoi oe i nia.” (Deuteronomi 11:18, 19; hiˈo atoa Deuteronomi 6:6, 7.) E ere ïa te auraa e e tia i te mau metua ia poro noa i ta ratou mau tamarii. E tia râ i te hoê upoo utuafare here ia ara i te mau taime tano no te tururaa i te haerea pae varua o to ˈna utuafare.

TE AˈO E TE FAATURA

15, 16. (a) Eaha te aˈo? (b) Na vai te hopoia no te horoaraa ˈtu i te aˈo, e na vai te hopoia o te haapao-maitai-raa i te reira?

15 Ua riro te aˈo ei haapiiraa no te faatitiaifaro e e titau te reira i te aparauraa. Te horoa ra te aˈo i te manaˈo no te faatitiaifaroraa hau atu i te faautuaraa—noa ˈtu e e nehenehe e titauhia te faautuaraa. E mea titauhia no ta oe mau tamarii te aˈo i to ratou vai-nainai-raa, e i teie nei e mau taurearea ratou, e titau â ratou i te tahi huru aˈo e peneiaˈe, hau atu â. Ua ite te mau taurearea e paari to ratou, e e parau mau te reira.

16 Te parau ra te Bibilia: “E vahavaha te maamaa i te aˈo a tana metua tane; o te haapao râ i te aˈo ra e paari to ˈna.” (Maseli 15:5) E rave rahi mau mea ta tatou e huti mai i roto i teie irava. Te farii ra e ia horoahia te aˈo. Eita te hoê taurearea e ‘haapao i te aˈo’ ahiri e eita e horoahia ˈtu. Ua horoa o Iehova i te hopoia no te horoaraa i te aˈo i te mau metua, i te metua tane iho â râ. Teie râ, e hopoia ïa na te taurearea te faarooraa i taua aˈo ra. E haapii hau atu â o ˈna e e iti mai ïa ta ˈna hape ia haapao maitai anaˈe o ˈna i te aˈo paari a to ˈna metua tane e to ˈna metua vahine. (Maseli 1:8) Te parau ra te Bibilia e: “Te veve e te haama tei pihaiiho i te taata aore e faaroo i te aˈo ra; o tei haapao râ i te aˈo ra, e faaturahia ïa.”—Maseli 13:18.

17. Eaha te aifaitoraa e titauhia ra i te mau metua ia horoa-anaˈe-hia te aˈo?

17 No te aˈo i te mau taurearea, e titauhia i te mau metua ia vai aifaito. E tia ia ratou eiaha ia etaeta roa a riri ai ta ratou mau tamarii, e tae roa ˈtu paha i te faaino i to te mau tamarii tiaturiraa ia ratou iho. (Kolosa 3:21) Eiaha atoa râ te mau metua ia faatia noa i te mau mea atoa a ere ai ta ratou mau tamarii taurearea i te faaineineraa faufaa. E nehenehe e atihia i teie haerea faatia noa. Te parau ra te Maseli 29:17 e: “E aˈo atu oe i to tamaiti, e mauruuru oe ia ˈna i reira; oia â ïa, e oaoa to aau ia ˈna i reira.” Te parau nei râ te irava 21 (MN) e: “Ia faaherehere anaˈe te hoê taata i ta ˈna tavini mai to apîraa mai â, i te pae hopea o to ˈna oraraa e riro ïa o ˈna ei taata mauruuru ore.” Noa ˈtu e, te parau ra teie irava no te hoê tavini, e tano maite atoa te reira no te taurearea taitahi o te hoê utuafare.

18. E haapapu te aˈo i te aha, e eaha te apehia ia horoa anaˈe te mau metua i te aˈo tano?

18 I te mea mau, te haapapu ra te aˈo tano i te here o te metua no ta ˈna tamarii. (Hebera 12:6, 11) Mai te peu e e metua oe, ua ite oe e mea fifi ia vai noa te aˈo tano e te au. Ia vai noa te hau, e au ra e mea ohie aˈe ia faatia noa i te hoê taurearea mârô ia rave mai ta ˈna e hinaaro. I te pae hopea râ, e ooti mai ïa te hoê metua e pee ra i teie huru haerea i te hoê utuafare o te ore e nehenehe e faatere-faahou-hia.—Maseli 29:15; Galatia 6:9.

TE OHIPA E TE HAUTI

19, 20. Nafea te mau metua i te araraa ma te paari i te arearearaa o ta ratou mau tamarii taurearea?

19 I mutaa ihora e tia iho â i te mau tamarii ia tauturu i te fare aore ra i roto i te faaapu e te faaamuraa animala. I teie mahana e taime vata rahi mau to te mau taurearea e rave rahi. No te faaî i taua taime ra, te pûpû ra te tapihooraa i te mau taoˈa hopea ore no te faaanaanataeraa. Ia amuihia ˈtu i te reira i te mea e aita roa ˈtu te ao e haafaufaa ra i te mau ture morare a te Bibilia, e noaa ïa ia oe te mau mea o te nehenehe e faatupu mai i te ati.

20 No reira, tei te mau metua paari te tiaraa no te rave i te faaotiraa hopea no nia i te arearearaa. Eiaha râ ia moehia, e te paari maira te taurearea. I te mau matahiti atoa, e hinaaro o ˈna e ia faarirohia o ˈna mai te hoê taata paari te huru. No reira, e mea maitai ia horoa te hoê metua i te tiamâraa hau atu no te maiti i te arearearaa ia paari anaˈe te taurearea—mai te peu e te faaite ra ta ˈna mau maitiraa e te maitai maira to ˈna tiaraa paari pae varua. I te tahi mau taime, e nehenehe te taurearea e maiti ru noa i te upaupa, te mau hoa e te vai atu â. Ia tupu noa ˈtu te reira, ia tauaparau ïa e te taurearea ia nehenehe e ravehia te mau maitiraa maitai aˈe a muri aˈe.

21. Nafea te rahiraa taime arearearaa au noa i te parururaa i te hoê taurearea?

21 Ehia rahiraa taime e faataahia no te arearearaa? I roto i te tahi mau fenua, te tiaturi ra te mau taurearea e e tia ia ratou ia arearea noa. No reira, e nehenehe te hoê taurearea e faaoti e e arearea noa. Tei te mau metua te parau no te haapii atu, e e tia ia horoa-atoa-hia te taime no te tahi atu mau mea, mai te utuafare, te haapiiraa tataitahi, te amuimuiraa ˈtu e te feia paari i te pae varua, te mau putuputuraa kerisetiano, e te mau ohipa i te fare. E tapea te reira ia ore te Parau a te Atua ia apǐapǐ i “te mau mea e navenave ai ra.”—Luka 8:11-15.

22. E tia ia aifaito te arearearaa i te aha i roto i te oraraa o te hoê taurearea?

22 Ua parau te arii ra o Solomona e: “Ite aˈera vau e aita ˈtu e maitai i taua mau mea ra, maori râ ia oaoa te taata e ia hamani maitai i te oraraa nei. O te reira ra, ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.” (Koheleta 3:12, 13) Oia mau, te oaoaraa e tuhaa ïa no te hoê oraraa aifaito. Oia atoa hoi no te ohipa teiaha. Aita e rave rahi taurearea i teie mahana e ite ra i te oaoa i te rave-puai-raa i te ohipa aore ra i te manaˈo faatura ia ˈna iho tei noaahia mai ia faaruru-anaˈe-hia e ia faatitiaifarohia te hoê fifi. Aita e horoahia ra i te tahi pae te ravea no te faatupu i te aravihi i te ohiparaa aore ra te hoê toroa ei imiraa na ratou i roto i to ratou oraraa a muri aˈe. E tautooraa mau ïa te reira na te metua. E haa anei oe e ia noaa i ta oe tamarii taurearea teie mau ravea? Mai te peu e e manuïa oe i te haapiiraa ˈtu i ta oe tamarii taurearea ia haafaufaa e ia oaoa atoa i te rave-puai-raa i te ohipa, e faatupu ïa o ˈna i te hoê hiˈoraa maitai o te hopoi mai i te mau haamaitairaa i te roaraa o to ˈna oraraa.

MAI TE TAUREAREARAA E TAE ATU AI I TE HURU TAATA PAARI

A faaite atu i te here e te mauruuru i ta oe mau tamarii

23. Nafea te mau metua ia faaitoito i ta ratou mau tamarii taurearea?

23 Ia tupu noa ˈtu te mau fifi e ta oe tamarii taurearea, e parau mau â ta teie irava e: “E ore roa te [here] e mou.” (Korinetia 1, 13:8) Eiaha roa ˈtu e faaea i te faaite i te here e vai mau ra i roto ia oe. A uiui ia oe iho e, ‘Te haapopou ra anei au i te tamarii taitahi ia manuïa anaˈe oia i te haapaoraa aore ra te haamatararaa i te mau fifi? Te haafaufaa ra anei au i te mau tupuraa maitatai no te faaite atu i to ˈu here e to ˈu mauruuru i ta ˈu mau tamarii, hou a mairi ai teie mau tupuraa maitatai?’ Noa ˈtu e e tupu mai te peapea i te tahi taime, ia papu anaˈe te mau taurearea e te here ra oe ia ratou, e ohie ratou i te faahoˈi atu i taua here ra.

24. Eaha te faaueraa tumu parau mau iho â a te mau Papai no nia i te haapiiraa i te mau tamarii, eaha râ te tia ia haamanaˈohia?

24 Oia mau, ia paari anaˈe mai te mau tamarii, i te pae hopea e rave ratou i te mau faaotiraa faufaa no ratou iho. Eita paha te mau metua e au i teie mau faaotiraa i te mau taime atoa. Eaha ïa te parau ia ore anaˈe ta ratou tamarii e hinaaro faahou e tavini i te Atua ra o Iehova? E nehenehe te reira e tupu mai. Ua tae roa atoa te tahi mau tamarii varua a Iehova i te patoi i ta ˈna aˈoraa e i te orure hau. (Genese 6:2; Iuda 6) E ere te mau tamarii i te mau matini roro uira, o te faaterehia ia ohipa ratou mai ta tatou e hinaaro ra. E mau mea ora poietehia ratou ma te tiamâraa ia maiti, o te amo i ta ratou iho hopoia i mua ia Iehova no te mau faaotiraa o ta ratou e rave. E parau mau iho â ta te Maseli 22:6: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.”

25. Eaha te haerea maitai roa ˈˈe ia faaite te mau metua i te mauruuru ia Iehova no te haamaitairaa taa ê o te tiaraa metua?

25 No reira, a faaite atu i ta oe mau tamarii i te here ma te pipiri ore. A haa i tei maraa ia oe i te peeraa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i te haapiiraa ˈtu ia ratou. A horoa ˈtu i te hoê hiˈoraa maitai na roto i te hoê haerea paieti. E e horoa oe i ta oe mau tamarii i te ravea maitai roa ˈˈe ia paari mai, mai te mau taata paari e mǎtaˈu ra i te Atua e o te amo i ta ratou hopoia. Teie te haerea maitai roa ˈˈe ia faaite te mau metua i to ratou mauruuru ia Iehova no te haamaitairaa taa ê o te tiaraa metua.