Pour vous offrir la meilleure expérience possible, nous utilisons des cookies et des technologies similaires. Certains cookies sont nécessaires au fonctionnement de notre site Internet et ne peuvent être refusés. Vous pouvez accepter ou refuser l'utilisation de cookies supplémentaires, que nous utilisons uniquement pour améliorer votre expérience. Aucune de ces données ne sera jamais vendue ou utilisée à des fins de marketing. Pour en savoir plus, lisez les Règles mondiales d’utilisation des cookies et technologies similaires. Vous pouvez personnaliser vos paramètres à tout moment en vous rendant sur la page des Règles de confidentialité.
10 I te toru o te matahiti te faatereraa te arii Kuro+ no Peresia, faaitehia maira te hoê parau ia Daniela, tei piihia Beletesazara.+ E parau mau taua poroi ra, e no nia i te hoê tamaˈi rahi. Taa aˈera ia ˈna te poroi e faataahia maira ia ˈna te mea ta ˈna i ite.2 I taua mau mahana ra, e toru hebedoma taatoa vau, o Daniela, i te otoraa.+3 E toru hebedoma taatoa aita vau i amu i te maa maitai no te tino, aita e iˈo e aita e uaina i haere i roto i to ˈu vaha, e aita vau i parai ia ˈu i te monoˈi.4 I te 24 o te mahana o te avaˈe matamua, tei te hoê pae au o te anavai rahi o Hidekela.+5 Hiˈo atura vau e ite atura i te hoê taata e ahu lino to ˈna,+ e e auro no Uphaza te haaati ra i to ˈna tauupu.6 To ˈna tino, e au i te tarisisa,+ to ˈna hohoˈa, e au i te uira, to ˈna mata, e au i te mori auahi, to ˈna rima e to ˈna avae, e au i te veo faaanaanahia,+ e te puai o to ˈna reo, e au i te maniania o te hoê nahoa taata.7 O vau anaˈe, o Daniela, tei ite i teie orama.+ Aita te mau taata i pihai iho ia ˈu i ite i te reira. Tera râ, hotaratara roa ihora ratou e horo aˈera ratou e tapuni.8 Toe noa maira o vau anaˈe. I to ˈu iteraa i taua orama maere rahi ra, ere atura vau i to ˈu puai, taui roa aˈera to ˈu hohoˈa e paruparu roa ihora vau.+9 Faaroo atura vau i to ˈna reo. I to ˈu râ faarooraa ˈtu ia ˈna e paraparau ra, varea ihora vau i te taoto e to ˈu hohoˈa i raro.+10 Tapea maira râ te hoê rima ia ˈu+ e faaara maira ia ˈu ia tia mai au i nia.11 Na ô maira oia ia ˈu:“E Daniela, e taata faufaa rahi* oe,+ a faaroo maitai i te mau parau ta ˈu e faaite atu ia oe. I teie nei, a tia mai i nia, ua tonohia hoi au ia oe ra.”I to ˈna parauraa mai i te reira, tia aˈera vau ma te rûrû.12 Na ô maira oia ia ˈu: “Eiaha e mǎtaˈu,+ e Daniela. Ua faaroohia ta oe mau parau mai te mahana matamua mai â i fariu ai oe i to aau i te taaraa e i te faahaehaaraa ia oe i mua i to Atua, e no reira vau i haere mai ai.+13 Tera râ, patoi maira te huiarii+ o te faatereraa o Peresia ia ˈu 21 mahana. Haere maira Mihaela,*+ hoê o na huiarii rahi, e tauturu ia ˈu. Faaea noa ˈtura ïa vau i reira, i pihai iho i te mau arii o Peresia.14 Ua haere mai au e faaite ia oe eaha te tupu no to oe nunaa i te pae hopea o te mau mahana,+ e orama hoi teie no nia i te tupu a muri aˈe.”+15 I to ˈna parauraa mai i te reira, hiˈo atura vau i raro e mamû noa ˈtura vau.16 Tapea maira hoê tei hohoˈa i te taata i to ˈu utu,+ hamǎmǎ ˈtura vau i to ˈu vaha e na ô atura vau i tei tia mai i mua ia ˈu: “To ˈu fatu, te rûrû nei au no tera orama e aita to ˈu e puai faahou.+17 E nafea ïa vau, te tavini a to ˈu fatu, e paraparau ai ia oe, to ˈu fatu?+ Ua pau hoi to ˈu puai e aita e aho faahou i roto ia ˈu.”+18 Tapea faahou maira o ˈna o tei hohoˈa i te taata, e faaitoito maira ia ˈu.+19 Na ô maira oia: “Eiaha e mǎtaˈu,+ e te taata faufaa rahi.*+ Ei ia oe te hau.+ Ia puai oe, oia mau, ia puai oe.” A paraparau noa ˈi oia ia ˈu, itoito faahou atura vau e na ô atura vau: “A parau mai, e to ˈu fatu, ua faaitoito mai hoi oe ia ˈu.”20 Na ô maira oia: “Ua ite oe eaha vau i haere mai ai e farerei ia oe? E hoˈi au e aro i te huiarii o Peresia.+ Ia reva vau, e haere mai te huiarii o Heleni.21 Tera râ, e faaite atu vau ia oe i te mau parau i papaihia i roto i te buka o te parau mau. Aita hoê e turu mai ra ia ˈu no tera mau ohipa maori râ o Mihaela,+ to outou huiarii.+
Nota i raro i te api
^ Aore ra “hinaaro-rahi-hia,” “here-rahi-hia,” “faatura-rahi-hia.”