O ā Mea ua Fefefe i ai Tagata?

“E lē seʻiloga o oe o se tagata lotu ona faatoʻā e iloa lea o le a tupu se mala mataʻutia i le lumanaʻi.”—STEPHEN O’LEARY, POLOFESA LAGOLAGO O LE IUNIVESITE O KALEFONIA I SAUTE. *

PE E te ioe i le faamatalaga o loo i luga? O le a talanoaina i nei mataupu nisi o māfuaaga ua popole ai tagata i le lumanaʻi. O le a faaalia ai foʻi le pogai e te mautinoa ai e ola pea tagata i le lalolagi. E iai se māfuaaga tāua mo ni faamoemoega, e ui i mea mataʻutia ua tutupu o le a e faitau i ai.

Matataʻu pea i se taua faaniukilia. I le 2007, na lapataʻi mai ai i le Bulletin of the Atomic Scientists: “Talu mai le taimi na faapaʻuʻū ai uluaʻi pomu atomika i Hiroshima ma Nagasaki, e leʻi faapea ona fesagaʻi le lalolagi ma ni tulaga mataʻutia e pei o le taimi nei.” Aiseā ua popole ai? Na lipotia mai i lea tusi e faapea, i le 2007, e 27,000 meatau faaniukilia o loo iai pea, ma e 2,000 ua “faaagaga e fana atu i ni nai minute.” E tusa lava pe itiiti le aofaʻi o na meatau ua faapāina, ae e matuā mataʻutia aafiaga!

Po ua faaitiitia le fefefe i taua faaniukilia talu mai lenā taimi? Ua taʻua i le SIPRI Yearbook 2009, * * o atunuu e lima e sili ona tele a latou meatau faaniukilia, o Saina, Falani, Rusia, Peretania ma Amerika, “a lē o le fausia o meatau faaniukilia fou, po o le faailoa atu o a latou fuafuaga e faia faapea.” Ae ua taʻua i le tusi e iai foʻi meatau faaniukilia a isi atunuu. Ua taʻua e tagata suʻesuʻe ua tofu Initia, Pakisitana ma Isaraelu, ma pomu faaniukilia e 60 i le 80. Ua latou taʻua foʻi, ua fauina nei i le lalolagi aoao meatau faaniukilia e 8,392, ma ua sauni e fana atu!

E ono oo mai mala ona o fesuiaʻiga o le tau. Ua taʻua foʻi i le Bulletin of the Atomic Scientists: “O lamatiaga ua iai ona o suiga o le  tau, e tai tutusa lava ma lamatiaga mai i meatau faaniukilia.” O na lapataʻiga ogaoga e ioe uma i ai saienitisi aloaʻia e pei o Stephen Hawking, le polofesa ua litaea i le Iunivesite o Cambridge, ma Sir Martin Rees, o le Pule o le Trinity College i le Iunivesite o Cambridge. Ua manatu i latou o le faaaogā sesē o le tekonolosi ma le faaleagaina o le siʻosiʻomaga, e ono suia ai e faavavau le olaga i le lalolagi pe faaumatia ai tagata.

Popole le faitau miliona i valoaga o le iʻuga. Tā le faaupuga “iʻuga o le lalolagi” ma le tausaga “2012” i se polokalame lauiloa i le Initaneti, ona e maua ai lea o le faitau selau o itulau o manatu taumatemate o tagata i le oo mai o le iʻuga i lenā tausaga. Aiseā? O se kalena mai anamua a tagata Maya e taʻu o le “Long Count” (Faitauga Umi), ua faatulagaina e uma i le tausaga e 2012. E toʻatele ua popole e faapea o le faailoga lea o le iʻuga o le olaga o tagata.

E talitonu le toʻatele o tagata lotu o loo aʻoaʻo i le Tusi Paia, o le a faaumatia le lalolagi. Ua manatu i latou o le a ave i le lagi tagata faamaoni uma, ae tuua isi tagata uma e faapuapuagatia i se lalolagi e sili ona leaga, pe e lafo i le afi i seoli.

Po o taʻua i le Tusi Paia o le a matuā faaleagaina pe faaumatia le lalolagi? Na lapataʻi mai le aposetolo o Ioane: “Aua tou te talitonu i upu uma mai i agaga, ae ia tofotofo i upu mai i agaga ina ia iloa ai pe e mai i le Atua.” (1 Ioane 4:1) Nai lo o le talitonu i tala a isi tagata, e lelei pe a suʻe i le Tusi Paia ma e iloa ai le mea o taʻua ai e uiga i le iʻuga o le lalolagi. Atonu e faateʻia oe i mea o taʻua ai.

[Faaopoopoga i lalo]

[Ē Ana le Ata i le itulau 4]

Mushroom cloud: ata mai i le U.S. National Archives; ata o le afā: ata mai i le WHO/League of Red Cross ma le U.S. National Archives