“Ua Faapotopoto e i Latou le Fono”
“Ua Faapotopoto e i Latou le Fono”
UA LĒ iloa e le faitaulaga sili ma pule o tagata Iutaia se mea a fai. O le a faapefea ona tau faafilemu le vevesi lea ua iai nei e uiga iā Iesu? Sa latou taulau i le faasalaina o Iesu, ae o lenei la ua faasalalau solo e soo o Iesu le tala i Ierusalema e uiga i lona toe tū mai. O le a faapefea nei ona taofi na tala feaveaʻi? O inā na filifili ai le faitaulaga sili ma isi na iai, ina ia ‘faapotopoto le fono’ po o le ʻau Saniterini—o le taʻu lea mo le faamasinoga sili a tagata Iutaia.—Galuega 5:21.
I lenā taimi i Isaraelu, sa avea le kovana Roma o Ponotio Pilato ma pule sili. Ae na faapefea la ona galulue faatasi Pilato ma le ʻau Saniterini? O fea, ma i le ā le telē sa oo i ai la latou pule faaletulafono? O ai sa faia aʻe ai le ʻau Saniterini? Na faapefea ona faatino a latou faamasinoga?
Lo Latou Amataga Mai
O le upu Eleni “Saniterini” o lona uluaʻi uiga, o se “saofaʻiga.” O se taʻu taatele e ave i se faatasitasiga po o se feiloaʻiga. I le tū faa-Iutaia, e tele ina faasino lenei taʻu i se vaega faalotu ua faamaopoopo e faia filifiliga faafaamasinoga, po o le fono.
O tusitala o le Talmud, lea na tuufaatasia i ni senituri ina ua mavae le faaumatiaga o Ierusalema i le 70 T.A., na latou faapea mai o le ʻau Saniterini, o se vaega sa faamaopoopoina anamua. E faapea sa latou mau, o le fono a le ʻau Saniterini sa iai tagata atamamai o ē na faatasitasi e fefaaaliaʻi o latou taofi i le tulafono a Iutaia. Ma e iai le talitonuga, na amata mai lava lenā fono i le taimi na faapotopoto ai e Mose tane matutua e toʻa 70, ina ia fesoasoani iā te ia Numera 11:16, 17) E tetee tusitala o talafaasolopito i lenā manatu. Fai mai latou, na faatoʻā amata mai le ʻau Saniterini i le taimi na pulea ai Isaraelu e le malo o Peresia. E taofi foʻi tusitala o talafaasolopito, e foliga o le manatu o ē na tusia le Talmud, e tele ina fetaui i faatasitasiga a le ʻau Rapi i senituri lona lua ma lona tolu, na i lo le ʻau Saniterini i le uluaʻi senituri. O anafea la na amata mai ai le ʻau Saniterini?
i le taʻitaʻiga o Isaraelu. (Ua faapea mai le Tusi Paia, i le 537 T.L.M. ina ua toe foʻi i Iuta tagata sa faaaunuua i Papelonia, ona latou faatulaga lea o ni faigāmalo e puleaina tagata. O loo taʻua e Neemia ma Esera alii, o toeaina, o alii sili ma faipule, atonu o i latou na sa amataina le ʻau Saniterini lea o le a iai mulimuli ane.—Esera 10:8; Neemia 5:7.
Na fesagaʻi tagata Iutaia ma taimi sili ona faigatā a o faamāeʻa le tusiaina o Tusitusiga Eperu ae amata le Evagelia a Mataio. O le 332 T.L.M., na pule ai Alesana le Sili i Iutaia. Ae ina ua maliu o ia, ona pulea lea o Iutaia, e ni faigāmalo Eleni se lua mai lana pulega—muamua le ʻau Tulomaio, sosoo ai le ʻau Seluko. I faamaumauga a le pulega a Seluko lea na amata i le 198 T.L.M., tatou te maua ai le uluaʻi faasinoga i se senate o tagata Iutaia. Atonu sa leʻi tele se pule na iai i lenei faatasiga, peitaʻi na maua ai e tagata Iutaia se ata faataʻitaʻi o se pulega na faia e i latou lava.
I le 167 T.L.M., na taumafai ai le tupu o le ʻau Seluko, o Atioko le Mamalu IV e faaofi aganuu a Eleni i tagata Iutaia. Sa ia faaleaga le malumalu i Ierusalema, i lona faaaogā o le fata faitaulaga e osi ai le taulaga o le puaa i le atua o Seu. O inā na mapuna aʻe ai se fouvalega ma faatoʻilalo ai e le ʻau Makapaio le pulega a le ʻau Seluko, ae faatulaga le pulega a le ʻauuso Hasamonia. * I lenā lava taimi na maua ai e tusiupu ma Faresaio, o ē na taulamua i le lagolagoina o fouvalega, le pule latou te pulea ai le setete ma soloia ai le faiva faaositaulaga.
Ona faavaeina lea o le ʻau Saniterini e pei ona taʻua i Tusitusiga Eleni. Sa avea ma fono e faatautaia le pulega a le atunuu, ma avea foʻi ma faamasinoga sili e faamalamalamaina le tulafono a Iutaia.
Talafeagai le Faaaogāina o le Pule
E oo ane i le uluaʻi senituri, ua pulea Iutaia e Roma. Peitaʻi sa iai sina saʻolotoga na maua e tagata Iutaia. E tusa o āiāiga a Roma, sa tuu i tagata le faitalia e faatino ai a latou lava pulega. Ona lē faalavelave ai lea o alii sili o Roma i mataupufai a na fono, ma ʻalofia ai foʻi ni feteenaʻiga e ono aliaʻi ona o le eseese o aganuu. O le sini o lenā fuafuaga ina ia faatumauina le filemu ma le faamaoni o tagata o loo pulea e le malo, i le faataga e faatino a latou tū masani, ma fai a latou lava pulega. Na pau le mea sa faatino pea e le pulega a Roma, o le tofia ma le toe aveesea o se tasi mai le tofi o le ositaulaga sili, o ia foʻi o le taʻitaʻi o le ʻau Saniterini, faapea le tāpā o le totogia o lafoga. E faatoʻā faalaa lava Roma i mataupufai a tagata Iutaia, pe afai ua matuā talafeagai. E pei lava o le faamasinoga o Iesu, e foliga sa faaeteete Roma ina ia Ioane 18:31.
aua neʻi faapogaia e lana pule se faasalaga oti.—Lona uiga sa tele ina pulea e le ʻau Saniterini mataupu o le lotoifale a Iutaia. Na latou tofia nisi e puʻea faapagota tagata pe a manaʻomia. (Ioane 7:32) O solitulafono laiti ma ni mataupu i aiā tatau a tagata, sa faia lava e faamasinoga maulalo e aunoa ma se faalavelave ane o Roma. Seʻi vaganā ua lē mafai e lea faamasinoga ona maua le iʻuga i se mataupu, ona faatoʻā tuu lea i le ʻau Saniterini, o inā e sau ai le iʻuga mulimuli.
Na popoto lava le ʻau Saniterini e teu le va ma lagolago le pulega a Roma, ina ia lē toe mamulu ese ai le pule lea sa faamatuu mai iā i latou. Ae afai sa iite Roma i ni faiga solitulafono na fai i mataupufai a le malo, o inā loa na faalaa ane ai ma fai se faaiʻuga talafeagai. O se faataʻitaʻiga, o le taimi na puʻea faapagota ai le aposetolo o Paulo.—Galuega 21:31-40.
Le Avea ma Sui o le ʻAu Saniterini
E toʻa 71 sui o le ʻau Saniterini, o le ositaulaga sili ma le toʻa 70 o ni tane iloga mai le nuu. I le vaitaimi o Roma, sa faia aʻe i tane taualoa sa iai tofi ositaulaga (e toʻatele i le ʻau Satukaio), o failotu taualoa, ma tusiupu atamamai mai le vaega o Faresaio. Sa toʻatele i le fono i latou na iai tofiga faaositaulaga, lea na lagolagoina e failotu. * O le ʻau Satukaio sa mātele ina maumauaʻi i a latou tū masani, a o le ʻau Faresaio sa tele ina fesuisuiaʻi a latou faatulagaga, ma sa tele i tagata lautele o ē malolosi a latou taaʻiga i tagata. Na taʻua e le tusitala o talafaasolopito o Iosefasa, sa tele ina faafaigatā ona talia e le ʻau Satukaio ni poloaʻiga mai le ʻau Faresaio. Na faaaogā e Paulo lenā feteenaʻiga ma eseesega i talitonuga o nei vaega, e fai mona ʻalofaga a o tū atu e teena ona moliaga i luma o le ʻau Saniterini.—Galuega 23:6-9.
Ona o le ʻau Saniterini sa faia aʻe i tagata taualoa, e foliga ai o le avea o se tasi ma ona sui o se tofiga e tumau; afai e maliu pe lē toe agavaa se tasi, e tofia e isi sui o totoe se tasi e suitulaga i lē ua leai. Ua taʻua i le Mishnah, e tatau i sui fou ona avea ma “ositaulaga, o ni sā Levī, o ni tagata Isaraelu ua faataga ona faaipoipo atu o latou afafine i ositaulaga;” lona uiga o se tagata Iutaia e tupuga mai i se gafa ua faamaonia le mamā ma lē ponā. Talu ai o le fono sili e gafa ma mataupu tau faamasinoga a le atunuu atoa, ua talafeagai la mo tane e taʻuleleia mai faamasinoga maulalo ona siitia o latou tulaga i le ʻau Saniterini.
Faamasinoga ma le Pulega
Sa faaaloalo tele tagata Iutaia i le ʻau Saniterini; na tatau i faamasino o faamasinoga maulalo ona talia faaiʻuga a le ʻau Saniterini, auā e faasala i le oti pe a lē utagiaina. Sa tele ina uaʻi atu le fono i agavaa o ositaulaga ma mataupu e aofia ai Ierusalema, le malumalu, ma le tapuaʻiga i le malumalu. Lona uiga sa patino le faamasinoga a le ʻau Saniterini i na o Iutaia. Ae talu ai o i latou o tagata na sili ona lelei i le faamatalaina o le Tulafono, na oo ai foʻi ina taaʻina i a latou pulega le tulaga tau amio i vaipanoa uma sa iai tagata Iutaia. Mo se faaaʻoaʻoga, sa faatonu e le ositaulaga sili ma lana ʻaufaufautua, taʻitaʻi o sunako i Tamaseko ina ia fesoasoani i le puʻea o soo o Keriso. (Galuega 9:1, 2; 22:4, 5; 26:12) Na faapena foʻi i tagata Iutaia o ē na asiasi atu i Ierusalema i taimi o tausamiga, atonu sa ō ma avatu i lo latou nuu nisi o poloaʻiga a le ʻau Saniterini.
Fai mai le Mishnah, na fai uma e le ʻau Saniterini faaiʻuga i mataupu o mea sa faatāua e le atunuu, o faaiʻuga e fai i ni faamasinoga sa tetee i a latou faaiʻuga, ma perofeta pepelo. Sa tulaʻi Iesu ma Setefano i luma o le fono i ni moliaga o le upuvale, o Peteru ma Ioane i moliaga o le taufaasesē i le nuu, ma Paulo o sē na solivale i le malumalu.—Mareko 14:64; Galuega 4:15-17; 6:11; 23:1; 24:6.
Le Faamasinoga o Iesu ma Ona Soo
E nofoia e le ʻau Saniterini lo latou potu faamasino i aso uma mai lava i osigātaulaga o le Mataio 26:57-59; Ioane 11:47-53; 19:31.
taeao seʻia pāʻia taulaga o le afiafi, vaganā ai le aso Sapati ma aso paia. Na o ao sa faia ai faamasinoga. Talu ai faatoʻā mafai ona fofoga mai faasalaga oti i le isi aso e sosoo ai, sa lē faia la ni faamasinoga faapena i se aso Sapati po o le aso o se tausamiga. Sa matuā lapataʻia i latou o ē molimau i se faamasinoga, i le matuiā o le maligi o le toto o sē leai sana sala. Lona uiga sa solitulafono le faia i le pō o le faamasinoga o Iesu i le fale o Kaiafa, i le pō o se tausamiga. O le isi mea na sili ona leaga, auā o faamasino lava na latou saʻilia mai nisi e molimau pepelo ma tauanau Pilato e faaoo le oti iā Iesu.—Fai mai le Talmud, e taumafai faamasino o ni faamasinoga ogaoga, e laveaʻi lē ua sala e ala i le matuā iloilo totoʻa o ni moliaga. Peitaʻi e leʻi iai se faamasinoga faapena na faia iā Iesu faapea foʻi iā Setefano. O lona tetee i lona moliaga i luma o le ʻau Saniterini na iʻu ai ina fetogia o ia e se motu o tagata. Pe ana lē faalaa ane le malo o Roma, semanū foʻi e fasiotia lava Paulo i tulaga faapena. O le mea moni, sa faufau faamasinoga o le ʻau Saniterini e fasiotia o ia.—Galuega 6:12; 7:58; 23:6-15.
O le mea e sili ai, sa iai nisi sui o le fono sa avea o ni tane faimea tonu. E foliga o se Saniterini le pule talavou Iutaia lea na alu ane ma talanoa ma Iesu. E ui sa faalavelave i lenei tauleʻaleʻa ana ʻoa, ae foliga sa iai ni ona uiga lelei, e fua i le valaaulia o ia e Iesu e avea ma Ona soo.—Mataio 19:16-22; Luka 18:18, 22.
Atonu o le fefe o Nikotemo, ‘o se tasi o faipule o Iutaia,’ na māfua ai ona alu ane iā Iesu i le pō. Peitaʻi sa ia finau e puipui Iesu i luma o le ʻau Saniterini i lona fesili atu: “Pe faasalaina ea se tagata i la tatou tulafono, a o leʻi muaʻi faalogologo iā te ia, ma iloa ana mea ua faia?” O Nikotemo foʻi lea na saunia ‘le muro sa fefiloi ma le aloe’ e uu ma sauniuni ai le tino o Iesu mo lona tanuga.—Ioane 3:1, 2; 7:51, 52; 19:39.
O le isi foʻi sui o le ʻau Saniterini, o Iosefa le Arimataia, na faanoi atu iā Pilato e avane iā te ia le tino o Iesu, ma tuu ai i lona tuugamau fou. Sa ‘faatalitali Iosefa i le malo o le Atua,’ ae o lona fefe i tagata Iutaia na musu ai e faailoa atu o ia o se tasi o soo o Iesu. Peitaʻi o le mea e lelei ai Iosefa, na te leʻi lagolagoina le faufauga a le ʻau Saniterini ina ia fasiotia Iesu.—Mareko 15:43-46; Mataio 27:57-60; Luka 23:50-53; Ioane 19:38.
Na fautuaina e le isi sui o le ʻau Saniterini, o Kamalielu, ona uso faamasino ina ia tuu pea soo o Iesu. Na ia faapea atu: “Ina neʻi iloa ua outou fai taua i le Atua lava.” (Galuega 5:34-39) Aiseā na mumusu ai le fono sili e amanaʻia le iai iā Iesu ma ona soo o le lagolago a le Atua? E ui sa vāai le ʻau Saniterini i vavega na faia e Iesu, ae na latou faapea ifo: “Se ā sa tatou mea e fai? auā ua faia faailoga e tele e lea tagata. Afai e faapenei ona tatou tuu ai pea o ia, e talia o ia e tagata uma lava; e ō mai foʻi tagata Roma, ona faaumatia lea o la tatou nei mea atoa ma lo tatou nuu.” (Ioane 11:47, 48) O le losilosi i le pule na lē faia ai e le fono sili a Iutaia le faamasinoga tonu. Sa faapena foʻi i taʻitaʻi lotu. Na i lo le fiafia ina ua faamālōlō e soo o Iesu tagata, sa latou “matuā matatauʻa lava.” (Galuega 5:17) Sa tatau i nei faamasino ona matataʻu i le Atua ma faia le mea tonu, peitaʻi o le toʻatele lava sa faimea piʻopiʻo ma lē faamaoni.—Esoto 18:21; Teuteronome 16:18-20.
Le Faamasinoga a le Atua
Ona o le lē usitai o Isaraelu i le Tulafono a le Atua ma latou teena le Mesia, na iʻu ai lava ina teena e Ieova lenā nuu e fai mona nuu filifilia. I le 70 T.A., na faaumatia e ʻautau a Roma le aai o Ierusalema ma lona malumalu, ma faauma ai foʻi i inā ma le pulega atoa faalemalo a Iutaia, seʻia oo foʻi ina uma ai ma le fono a le ʻau Saniterini.
O le a faitalia Iesu o lē ua tofia e Ieova e avea ma Faamasino, pe iai nisi o le ʻau Saniterini o le a toe faatutūina mai, ae o ai foʻi sa agasala i le agaga paia. (Mareko 3:29; Ioane 5:22) Ae tatou te mautinoa pe a faia na filifiliga, o le a faia e Iesu se faamasinoga e tonu atoatoa.—Isaia 11:3-5.
[Faamatalaga pito i lalo]
^ pala. 9 Mo se faamatalaga e uiga i le ʻau Makapaio ma le ʻauuso Hasamonia, tagaʻi i Le Olomatamata, Novema 15, 1998, itulau 21-24, ma Iuni 15, 2001, itulau 27-30.
^ pala. 16 Pe a taʻua e le Tusi Paia le faaupuga “ositaulaga sili,” o loo faasino atu i ositaulaga sili o iai i aso nei ma aso ua tuanaʻi, ma o i latou mai na aiga ua agavaa i tofiga faaositaulaga i le lumanaʻi.—Mataio 21:23.