Vavega ua E Vaai i Ai!

O LE upu “vavega” e iai se uiga lona lua e faatatau i “se mea mataʻina, po o se mea e lē masani ai na tupu, po o se mea na faia.” Ua tatou vaai uma lava i lenei ituaiga o vavega, e aunoa ma le faalaa mai o le Atua.

O le faateleina o le poto e uiga i tulafono o le natura, ua mafai ai e tagata ona faia ni mea sa manatu i ai e lē mafai ona fai. O se faaaʻoaʻoga, i le selau o tausaga ua mavae, atonu sa manatu le toʻatele o tagata e lē mafai e komepiuta, televise, le poto maoaʻe i le vateatea, ma isi atinaʻe faapena, ona faia mea ia ua taatele i aso nei.

I le iloaina e na o se vaega o mea ofoofogia na faia e le Atua lea latou te malamalama i ai, ua ioe ai saienitisi e lē mafai ona toe tupu o se mea. Ae na pau le mea ua latou iloa, atonu o le a tupu lenā mea. I lea, ua latou manatu ai, e  iai mea ia e faigatā ona faia i aso nei ae o le a tutupu i le lumanaʻi.

E tusa lava pe tatou te faaaogāina le uiga muamua o le upu “vavega” lea e faasino atu i mea e “māfua ona o se mana malosi,” ua mafai lava ona tatou faapea atu, ua tatou vāai i vavega. O se faaaʻoaʻoga, ua tatou vāai i le lā, le masina, ma fetu; o mea uma na faia e “le mana malosi” o Lē na Faia Mea. E lē gata i lea, o ai ea se tasi e mafai ona faamatala auʻiliʻili maia le auala o loo gaoioi ai le tino o le tagata? le auala o loo galue ai le faiʻai? po o le auala o tuputupu aʻe ai se pepe i le manava o le tinā? Ua faapea mai le tusi, The Body Machine: “O le tino o le tagata, e iai le tomai e pulea ma soo faatasi ai neula i le ivitū, o se faiga lavelave e pei o se masini e faagaoioia ai e ia o ia lava; e pei o se komepiuta e tomai i le toe faia o isi komepiuta. E ofoofogia le tino ae faigatā ona malamalama i le auala ua faia ai.” O le Atua lea na faia “le tino o le tagata,” na ia faia moni se vavega, lea o loo tatou maofa ai pea. E iai foʻi isi ituaiga o vavega ua e vaai i ai, e ui lava e te lē o iloaina na mea.

Pe e Mafai Ona Taʻua se Tusi o se Vavega?

E leai lava se tusi o loo sili atu lona faasalalauina e pei o le Tusi Paia. Pe e te manatu i lenā tusi o se vavega? Pe mafai ona tatou manatu i ai o se “mana malosi”? E moni, o le Tusi Paia na tusia e tagata, ae na latou faapea mai, o manatu o le Atua ia na latou tusia, ae lē o ni o latou lava manatu. (2 Samuelu 23:1, 2; 2 Peteru 1:20, 21) Seʻi manatu i ai, o ni tagata se toʻa 40; sa soifua faatasi i latou i le silia ma le 1,600 tausaga. Na eseese o latou talaaga, auā o nisi o ni leoleo mamoe, fitafita, tagata faifaiva, ē na auauna mo le lautele, o ni fomaʻi, ositaulaga, ma o ni tupu. Ae peitaʻi, sa latou faailoa mai se feʻau o le faamoemoe e moni ma saʻo aʻiaʻi.

E faavae i suʻesuʻega māeʻaeʻa, ua talia ai e Molimau a Ieova le Tusi Paia, e lē “o le upu a tagata, a e peitaʻi o le upu a le Atua (e moni lava lea,)” e pei ona tusia e le aposetolo o Paulo. (1 Tesalonia 2:13) Ua tele tausaga o faamatala mai i a latou lomiga le auala e mafai ai ona ōgatasi manatu ia e taʻua i le Tusi Paia o manatu feteenaʻi, ma le feʻau atoa o loo i ai. O le ōgatasi o manatu o loo i le Tusi Paia atoa, ua faamaonia ai, o le Atua o le tusitala. *

E leai lava se isi tusi na faia i ai ni taumafaiga malolosi ina ia faatamaʻia, e pei o le Tusi Paia. Peitaʻi, o loo iai pea, ma ua uma ona faaliliuina le Tusi atoa po o ni ona vaega i gagana e silia ma le 2,000. O le faasaoina mai i taumafaiga a tagata e faatamaʻia, ma le faatumauina o le moni aʻiaʻi o faamatalaga uma o loo iai, ua faaalia ai ua puipuia e le Atua le Tusi Paia. O le Tusi Paia, o se vavega moni lava!

Se Vavega e “Ola” ma e Matuā Galue

O vavega i aso ua mavae, e pei o faamālōlōga faavavega, ma toetū, ua lē o toe tutupu. Ae e mafai ona tatou mautinoa, o na vavega, o le a toe faia i le lalolagi aoao, i le lalolagi fou a le Atua lea o loo fotuaʻi mai. O le a maua ai le mapusaga tumau, ma o le a sili atu ona malamalama ai na i lo o le tomai o loo tatou maua i le taimi nei.

 Ua mafai e le Tusi Paia i aso nei ona faia mea e pei lava o ni vavega, auā ua uunaʻia ai tagata e faia suiga ma faaleleia ai o latou uiga. (Tagaʻi i le faaaʻoaʻoga i le pusa, “Le Mana o le Afioga a le Atua” i le itulau e 8.) Ua faapea mai le Eperu 4:12: “O loo ola le afioga a le Atua, o loo matuā galue foʻi, o loo sili foʻi lona maai i pelu uma e faatau maai itu, o loo vaevae foʻi e oo lava i le vavaeeseina o le loto ma le agaga, o gaugātino foʻi ma aano o ivi, o loo faamasino foʻi i manatu ma filifiliga o le loto.” Ioe, ua avea le Tusi Paia o se mea faigaluega ua mafai ona faaliliuina ai olaga o le silia ma le ono miliona tagata i le lalolagi. Ua avatu ai ni fuafuaga i o latou olaga, ma ua latou maua ai foʻi se faamoemoe ofoofogia i le lumanaʻi.

Aiseā e lē tuu atu ai i le Tusi Paia e faia se vavega i lou olaga?

[Faamatalaga pito i lalo]

[Pusa/Ata i le itulau 7]

PE NA MALIU PE NA SOIFUA PEA?

E tusa ai ma le faamatalaga i le Ioane 19:33, 34, ua maliu lava Iesu ina ua ‘tutuʻi e le tasi tagata tau lona itu i le tao; ona sisina mai loa lea o le toto ma le vai.’ Ae peitaʻi, ua faailoa i nisi Tusi Paia i le Mataio 27:49, 50, na soifua pea Iesu ina ua faia lenei mea. Aiseā ua eseese ai?

Sa faasā e le Tulafono a Mose ona tuu ai pea se pagota e tautau i le pō atoa i luga o le laau. (Teuteronome 21:22, 23) O lea i aso o Iesu, afai sa ola pea se pagota i le afiafipō, sa masani ona gauia ona vae, ina ia vave ai ona oti. Auā sa lē toe mafai ona tū saʻo o ia i luga ina ia mafai ai ona manava lelei. O lea, na gauia ai e fitafita vae o pagota e toʻalua ia na faasatauro i itu o Iesu, ae leʻi gauia vae o Iesu, e faaalia ai, na manatu i latou, ua maliu lava o ia. Na tutuʻi e le fitafita le itu o Iesu atonu ina ia faamautinoa ai i tagata uma ua maliu o ia ma ia soloia ai nisi manatu sesē e ono faia mulimuli ane na toetū mai o ia.

O le mau i le Mataio 27:49, 50, o loo aumaia ai se faasologa ese o mea na tutupu. Ua faapea mai le mau: “A o le tasi tagata tau ua tutuʻi lona itu i le tao; ona sisina mai loa lea o le toto ma le vai. Ua toe alaga Iesu ma le leo tele, ona tuuina atu ai lea e ia o lona agaga.” Ae peitaʻi, o le fuaiupu lea e tusi faasisipa, e lē o maua i manusikulipi anamua uma o le Tusi Paia. E talitonu le toʻatele o tagata atamamai, o lenei fuaiupu na faaopoopo i ai mulimuli ane mai le Evagelia a Ioane, ae na sesē ona tuu. I lea, na faatulaga ai e le tele o faaliliuga le fuaiupu i puipui, pe tuu i ai i se faamatalaga pito i lalo, po o le aveesea atoa o le fuaiupu.

O tusi autū o tusitusiga Eleni a Westcott ma Hort, sa tele ina fai ma faavae mo le Tusi Paia a le New World Translation, o loo tusia ai le fuaiupu i totonu o ni puipui se lua. E faaalia ai e faapea, o le fuaiupu, “atonu na faaofi i ai e le ʻautusiupu.”

O lea, o le faamaoniga maumaututū lava e faapea, e moni le faamatalaga i le Ioane 19:33, 34, ina ua tuʻia e le fitafita Roma Iesu i le tao, na ia iloa ai ua maliu lava o ia.

 [Pusa/Ata i le itulau 8]

LE MANA O LE AFIOGA A LE ATUA

O se talavou e igoa iā Detlef, e sau mai se aiga ua teteʻa mātua, na oo ina aafia o ia i le tagofia o fualaau faasāina, le ʻava malosi, ma fiafia i musika malomaloā ma le soona feʻei. * Na avea o ia ma se tasi o se kegi e faatuputupu leaga, ma o ona uiga sauā, e leʻi pine lava ae oo ai i ni faafitauli i le va ma leoleo.

I le 1992, na faia ai se fusuaga e le toʻa 60 mai le kegi a Detlef ma le toʻa 35 mai i se isi kegi i se faleʻaiga ma se pa pia i Siamani i mātū i sasaʻe. O lea fusuaga, na fasia faamoʻamoʻa ai se tasi o le isi kegi e igoa iā Tomasi ma oti ai ona o ni manuʻa. O lea, ina ua uma se faamasinoga lea na faasalalauina i nusipepa ma tala fou, na faafalepuipuiina ai nisi o taʻitaʻi o kegi, na aofia ai ma Detlef.

E leʻi leva talu ona magalo Detlef mai le falepuipui, na tuuina atu ai iā te ia e ni Molimau a Ieova se savali o lona matua, “Aiseā ua Tumu ai le Olaga i Faafitauli?” Na vave ona iloa e Detlef le moni o mea na fai mai ai, ma amata ona suʻesuʻe le Tusi Paia ma Molimau a Ieova. O lenei suʻesuʻega na suia ai lona olaga. Talu mai le 1996, ua avea ai o ia ma Molimau maelega a Ieova.

O Siegfried, sa avea muamua o se tasi o le isi kegi ma o se uō mamae a Tomasi, le talavou lea ua maliu, na avea foʻi o ia mulimuli ane ma Molimau, ma ua avea nei o se toeaina o le faapotopotoga. Ina ua asiasi atu Siegfried i le faapotopotoga lea e iai Detlef e fai ai sana lauga faale-Tusi Paia, (o loo auai foʻi i sauinga i nisi taimi le tinā o Tomasi), sa valaaulia e Detlef ia Siegfried mo se taumafataga i le aoauli. Pe tusa ma le sefulu tausaga ua mavae, sa faigatā lava ona pulea lo la feitagaʻi. Ae i aso nei, ua mātauina lava lo la fealofani faaleuso.

O loo naunau Detlef ma Siegfried e faafeiloaʻi iā Tomasi pe a toetū mai i le parataiso i le lalolagi. Ua faapea mai Detlef: “Pe a ou mafaufau i lenei mea, e maligi ai oʻu loimata. Ua ou matuā salamō lava i le mea na ou faia.” O le faanaunauga o i laʻua, o le fia fesoasoani atu iā Tomasi, e pei ona la fesoasoani atu i isi i aso nei ina ia iloa Ieova ma olioli i le faamoemoe ua folasia mai i le Tusi Paia.

Ioe, e mamana le Afioga a le Atua!

[Faamatalaga pito i lalo]

[Ata i le itulau 6]

E matuā ofoofogia le tino o le tagata

[Faamatalaga i Ata]

Anatomy Improved and Illustrated, i Lonetona, 1723, e Bernardino Genga