În prezent, Martorii lui Iehova din Georgia se bucură de mult mai multă libertate religioasă decât în urmă cu câțiva ani. Martorii sunt acum înregistrați oficial, autoritățile permițându-le să-și practice în mod liber religia. În perioada 1999-2003, lucrurile au stat însă cu totul altfel. Pe atunci, autoritățile le-au permis extremiștilor religioși să-i atace pe Martori cu brutalitate și au refuzat să-i urmărească penal pe atacatori.

Persecuțiile suferite în acea perioadă i-au determinat pe Martori să înainteze mai multe cereri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Una dintre ele (Cauza Tsartsidze și alții împotriva Georgiei) are legătură cu trei incidente care au avut loc în Georgia pe parcursul anilor 2000 și 2001. Aceste incidente includ atacuri violente din partea unor gloate, întreruperea întrunirilor religioase și distrugerea bunurilor, precum și abuzuri fizice și verbale comise de agenți de poliție.

La 17 ianuarie 2017, CEDO s-a pronunțat în cauza Tsartsidze stabilind că drepturile Martorilor au fost încălcate. CEDO a constatat că, în unele cazuri, polițiștii georgieni au fost implicați în mod direct în incidente, iar în altele nu au intervenit pentru a le proteja pe victime. Curtea a stabilit că instanțele și judecătorii din Georgia nu au pus capăt actelor de agresiune împotriva Martorilor deoarece au examinat faptele în mod părtinitor și superficial.

Aceasta este cea de a treia hotărâre emisă de CEDO împotriva Georgiei cu privire la incidentele desfășurate între anii 1999-2003, incidente pe care Curtea le clasifică drept „violențe religioase comise la nivel național împotriva Martorilor lui Iehova”. În toate cele trei hotărâri, CEDO a constatat că Georgia a încălcat Convenția europeană a drepturilor omului întrucât nu a susținut libertatea religioasă a Martorilor lui Iehova și i-a discriminat.

Curtea a descris astfel situația existentă în Georgia în perioada respectivă: „Tolerând comportamentul agenților de poliție, care fie au participat direct la atacurile împotriva Martorilor lui Iehova, fie au aprobat faptele săvârșite de alte persoane, autoritățile georgiene au creat un climat de impunitate, care a încurajat alte atacuri împotriva Martorilor lui Iehova în toată țara”.

În cele trei incidente examinate de CEDO în cauza Tsartsidze, victimele au suferit nedreptăți ca urmare a acțiunilor sau a complicității poliției.

• La 2 septembrie 2000, dl Dzamukov a fost dus de polițiști la secția de poliție din orașul Kutaisi. Aceștia i-au confiscat publicațiile religioase, l-au insultat și l-au bătut. A doua zi, un polițist l-a agresat pe dl Gabunia lovindu-l în stomac, după care i-a rupt publicațiile religioase pe care le avea la el.

• La 26 octombrie 2000, câțiva polițiști din orașul Marneuli au întrerupt în mod brutal o întrunire religioasă a Martorilor și le-au confiscat publicațiile. Aceștia i-au dus la secția de poliție pe dl Mikirtumov, care ținea un discurs religios, și pe dl Aliev, proprietarul casei unde avea loc întrunirea. Mai târziu, poliția l-a băgat cu forța pe dl Mikirtumov într-o mașină, l-a dus în afara orașului și i-a interzis să se mai întoarcă. De asemenea, i-au ordonat dlui Aliev să nu mai organizeze niciodată în casa lui întruniri religioase ale Martorilor lui Iehova.

• La 27 martie 2001, în orașul Rustavi, o gloată de extremiști ortodocși a năvălit în casa dlui Gogelașvili în timpul unei întruniri religioase. Aceștia i-au insultat pe cei prezenți și i-au obligat să plece. De asemenea, le-au confiscat publicațiile religioase, iar a doua zi le-au ars într-o piață din apropiere în văzul tuturor. Poliția însă a refuzat să intervină pentru a le proteja pe victime.

În toate aceste cazuri, victimele au apelat la instanțele georgiene, însă fără succes. Potrivit constatărilor făcute de CEDO, judecătorii georgieni au fost părtinitori favorizând poliția, fără să examineze în mod corespunzător dovezile victimelor. Privitor la atitudinea judecătorilor din cadrul instanțelor interne care au analizat cazurile, CEDO a afirmat următoarele:

O astfel de examinare superficială și părtinitoare a cazurilor, coroborată cu încrederea acordată în mod automat forțelor de ordine și cu respingerea nejustificată a versiunii reclamanților, echivalează, în opinia Curții, cu aprobarea tacită din partea instanțelor a actelor de violență comise împotriva reclamanților.

Întrucât a constatat încălcarea drepturilor reclamanților stipulate în articolul 9 (libertatea religioasă) și în articolul 14 (discriminarea) din Convenția europeană a drepturilor omului, CEDO a dispus acordarea a 11 000 de euro ca daune și a 10 000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor de judecată.

În concluzia deciziei, CEDO a reiterat hotărârile date anterior în cauzele Gldani și Begheluri din Georgia și în cauzele Kuznețov și Krupko din Rusia. Guvernul georgian a implementat treptat hotărârile anterioare. Martorii lui Iehova sunt recunoscători că în prezent se bucură de mai multă siguranță, ceea ce le permite să se întrunească și să le împărtășească altora convingerile lor în mod liber.

André Carbonneau, avocat specializat în drepturile omului, care a participat la procesele din Georgia și la pregătirea cererii către CEDO, a declarat: „Prin această hotărâre, CEDO a arătat clar că nu va tolera acțiunile guvernelor aflate sub jurisdicția sa care promovează sau sprijină îngrădirea libertății religioase a cetățenilor. Martorii lui Iehova sunt bucuroși că guvernul georgian face demersuri pentru a pune în aplicare aceste hotărâri, deoarece se vor putea închina în mod liber. Să sperăm că și alte țări membre ale Consiliului Europei, cum ar fi Rusia, vor ține cont de această decizie”.

Această ultimă hotărâre dată de CEDO protejează libertatea de asociere în vederea închinării și de răspândire în mod pașnic a convingerilor religioase. Martorii lui Iehova din întreaga lume speră ca această decizie CEDO să aibă o influență pozitivă asupra analizării cererilor aflate în așteptare împotriva Rusiei și a Azerbaidjanului, care vizează același gen de situații.