Cunoști un tânăr care se confruntă cu o boală grea? Ești chiar tu bolnav sau ai o dizabilitate care te împiedică să te bucuri de activitățile la care participă cei de-o vârstă cu tine?

 Dacă da, e cât se poate de firesc să te simți uneori descurajat. Biblia conține însă două idei care îți pot aduce multă alinare.

•   Iehova Dumnezeu, Creatorul tău, îți cunoaște situația și, mai mult, ‘se interesează de tine’ (1 Petru 5:7).

•   Iehova Dumnezeu are ca scop să vindece orice fel de boală! Promisiunea lui este consemnată în Biblie în Isaia 33:24 și în Revelația 21:1–4.

 Nenumărați tineri care au probleme serioase de sănătate au constatat că credința în Dumnezeu și în promisiunile sale îi susține. Să vedem în continuare patru exemple.

•  YEIMY

•  MATTEO

•  BRUNA

•  ANDRÉ

 La 11 ani aveam nevoie deja de un scaun cu rotile ca să mă deplasez. Nu reușesc să fac nici măcar lucruri simple, cum ar fi să ridic obiecte ușoare.

 Când aveam cinci ani, am fost diagnosticată cu distrofie musculară, o boală degenerativă care îmi impune multe limite. Uneori, mă descurajez pentru că nu pot face lucruri pe care alții de vârsta mea le fac. Însă părinții și membrii congregației mă sprijină mult pe plan fizic, afectiv și spiritual. Slujesc ca evanghelizatoare cu timp integral, iar colaboratorii creștini mă însoțesc deseori la studiile biblice pe care le conduc cu persoane interesate.

 Isus a spus că fiecare zi are îngrijorările ei (Matei 6:34). Prin urmare, încerc să nu mă îngrijorez pentru ziua de mâine și să-mi stabilesc obiective realiste, pe care le pot atinge. Aștept cu nerăbdare timpul când, în lumea nouă a lui Dumnezeu, mă voi putea bucura de „adevărata viață“, fără să mai am de luptat cu această boală debilitantă (1 Timotei 6:19).

 Gândește-te: Yeimy constată că stabilirea unor „obiective realiste“ îi este de mare folos. Cum ai putea proceda la fel? (1 Corinteni 9:26)

 Când aveam șase ani, a început să mă doară spatele, iar medicii au spus inițial că erau simple dureri de creștere. După un an însă, au descoperit că aveam o tumoră pe coloana vertebrală.

 Am fost operat, dar chirurgul n-a reușit să îndepărteze decât aproximativ 40% din tumoră. Apoi, în doar două luni, tumora s-a refăcut, ajungând la dimensiunile inițiale. De atunci viața mea este un șir continuu de examinări medicale, tratamente și dezamăgiri.

 Uneori, din cauza tumorii, am junghiuri în tot corpul, mai ales în piept și în spate. Încerc totuși să nu mă las copleșit de situație. Îmi spun că și alții au avut de îndurat lucruri îngrozitoare și, cu toate acestea, și-au păstrat atitudinea pozitivă. Ceea ce mă ajută cel mai mult să păstrez o astfel de atitudine este încrederea că, într-o bună zi, Iehova Dumnezeu își va îndeplini promisiunea de a pune capăt tuturor suferințelor (Revelația 21:4).

 Gândește-te: Ca în cazul lui Matteo, cum te poate ajuta să perseverezi meditarea la promisiunea lui Dumnezeu de a pune capăt suferinței? (Isaia 65:17)

 Întrucât boala mea nu prezintă semne vizibile, unii oameni ar putea crede că sunt leneșă. În realitate însă, mi-e greu să fac orice lucru, de pildă să fac treabă prin casă, să studiez și chiar să mă dau jos din pat.

 Când aveam 16 ani, am fost diagnosticată cu scleroză multiplă, o boală debilitantă, degenerativă, care mi-a afectat nu doar capacitatea de a munci, ci și participarea la activitățile creștine în măsura în care aș dori s-o fac. Am citit de repetate ori versetul din 1 Petru 5:7, unde suntem îndemnați ‘să ne aruncăm toate îngrijorările asupra lui Dumnezeu, pentru că el se interesează de noi’. Gândul că Iehova se interesează de fiecare dintre noi mi-a dat și continuă să-mi dea tărie.

 Gândește-te: Ce foloase tragi aruncându-ți îngrijorările asupra lui Iehova, asemenea Brunei? (Psalmul 55:22)

 Unii mă tratează ca pe un copil de 10 ani. Nu-i pot învinovăți, deoarece chiar arăt ca un copil de 10 ani.

 La vârsta de doi ani, am fost diagnosticat cu un tip rar de cancer. Mai întâi, acesta s-a localizat la măduva spinării, iar apoi a ajuns la creier. Medicii au reușit să țină boala sub control, însă tratamentele mi-au afectat creșterea. Am doar 1,37 m înălțime! Mulți cred că-i mint când le spun că am 18 ani.

 În congregația creștină sunt tratat cu demnitate. Aici nu mi se fac farse copilărești, cum îmi făceau colegii de școală. Mă străduiesc să păstrez o atitudine pozitivă. În plus, mi s-a întâmplat cel mai frumos lucru care i se poate întâmpla cuiva: am ajuns să-l cunosc pe Iehova. Sunt sigur că Iehova îmi va purta de grijă indiferent de dificultățile cu care mă voi confrunta. Reușesc să-mi păstrez optica pozitivă gândindu-mă la minunata lume nouă, promisă de Iehova Dumnezeu (Isaia 33:24).

 Gândește-te: De ce faptul de a-l cunoaște pe Iehova este „cel mai frumos lucru care i se poate întâmpla cuiva“, cum consideră André? (Ioan 17:3)