Iehova, ‘locuinţa noastră’
„O, Iehova, tu ai fost pentru noi o adevărată locuinţă din generaţie în generaţie.“ (PS. 90:1)
1, 2. a) Cum se simt slujitorii lui Dumnezeu în această lume? b) Care este locuinţa slujitorilor lui Iehova?
CUM te simţi în această lume? Te simţi în siguranţă, ca acasă? Dacă nu, te asemeni cu ceilalţi slujitori ai lui Iehova. De-a lungul timpului, toţi cei ce l-au iubit pe Iehova s-au simţit ca nişte străini în această lume. De exemplu, slujitorii fideli ai lui Dumnezeu care s-au mutat dintr-un loc în altul în Ţara Canaan „au declarat public că erau străini şi locuitori temporari în ţară“ (Evr. 11:13).
2 În mod asemănător, discipolii unşi ai lui Cristos, a căror ‘cetăţenie este în ceruri’, se consideră „străini şi locuitori temporari“ în prezentul sistem (Filip. 3:20; 1 Pet. 2:11). Acelaşi lucru se poate spune şi despre membrii clasei „alte oi“. Ei „nu fac parte din lume, aşa cum nici [Isus n-a făcut] parte din lume“ (Ioan 10:16; 17:16). Cu toate acestea, poporul lui Dumnezeu are o „locuinţă“, în care găseşte siguranţă şi iubire. Însă această locuinţă poate fi văzută numai cu ochii credinţei. Moise a scris: „O, Iehova, tu ai fost pentru noi o adevărată locuinţă din generaţie în generaţie“ (Ps. 90:1). * Cum s-a dovedit Iehova „o adevărată locuinţă“ pentru slujitorii săi loiali din trecut? În ce sens este el „o adevărată locuinţă“ pentru poporul său din prezent? Şi cum se va dovedi el singura locuinţă unde vom putea fi în siguranţă în viitor?
IEHOVA A FOST „O ADEVĂRATĂ LOCUINŢĂ“ PENTRU SLUJITORII SĂI DIN TRECUT
3. Ce subiect şi ce imagine găsim în Psalmul 90:1 şi ce asemănări există între ele?
3 La fel ca în multe versete biblice care conţin figuri de stil, şi în Psalmul 90:1 găsim un subiect şi o imagine între care există unele asemănări. Subiectul este Iehova, iar imaginea este cea a unei locuinţe, un loc în care găsim iubire, pace şi ocrotire. De ce este Iehova asemănat cu o locuinţă? Biblia spune că Iehova este iubire (1 Ioan 4:8). Ea mai spune că Iehova este un Dumnezeu al păcii şi că el îi ocroteşte pe slujitorii săi fideli (Ps. 4:8). Să vedem, de exemplu, cum a fost Iehova „o adevărată locuinţă“ pentru patriarhii Avraam, Isaac şi Iacob.
4, 5. Cum s-a dovedit Dumnezeu „o adevărată locuinţă“ pentru Avraam?
4 Să ne imaginăm cum s-a simţit Avraam când Iehova i-a spus: „Ieşi din ţara ta, dintre rudele tale . . . şi du-te în ţara pe care ţi-o voi arăta“. Dacă Avraam a avut unele motive de îngrijorare, cu siguranţă că acestea au dispărut când Iehova i-a spus: „Voi face din tine o naţiune mare, te voi binecuvânta şi îţi voi face un nume mare . . . Îi voi binecuvânta pe cei ce te binecuvântează şi îl voi blestema pe cel ce te blestemă“ (Gen. 12:1–3).
5 Iehova a promis că îi va binecuvânta şi îi va ocroti pe Avraam şi pe descendenţii săi (Gen. 26:1–6). Iar el şi-a respectat promisiunea. De exemplu, Iehova i-a împiedicat pe faraonul Egiptului şi pe Abimelec, regele Gherarului, să se atingă de Sara şi să-l ucidă pe Avraam. El i-a ocrotit pe Isaac şi pe Rebeca într-un mod asemănător (Gen. 12:14–20; 20:1–14; 26:6–11). Biblia arată că Iehova „nu i-a permis niciunui om să-i jefuiască, ci a mustrat regi pentru ei, spunând: «Nu vă atingeţi de unşii mei şi nu le faceţi niciun rău profeţilor mei»“ (Ps. 105:14, 15).
6. Ce i-a spus Isaac lui Iacob să facă şi cum s-a simţit, probabil, Iacob?
6 Printre aceşti profeţi s-a numărat şi Iacob, nepotul lui Avraam. Când a sosit timpul ca Iacob să se căsătorească, Isaac, tatăl său, i-a spus: „Să nu-ţi iei soţie dintre fiicele Canaanului! Ridică-te, du-te în Padan-Aram, la casa lui Betuel, tatăl mamei tale, şi ia-ţi soţie de acolo, dintre fiicele lui Laban“ (Gen. 28:1, 2). Iacob a făcut întocmai cum i-a spus tatăl său. El a plecat din Canaan, lăsând în urmă casa părintească, şi s-a îndreptat spre Haran, călătorind probabil singur sute de kilometri (Gen. 28:10). Poate că s-a întrebat: „Oare cât timp voi fi departe de casă? Se va bucura unchiul meu să mă vadă? Voi găsi o soţie care îl iubeşte pe Iehova?“. Dacă aceste lucruri au fost pentru Iacob motive de îngrijorare, cu siguranţă că ele au dispărut când a ajuns la Luz, situat la aproximativ 100 de kilometri de Beer-Şeba. Ce s-a întâmplat acolo?
7. Cum l-a încurajat Iehova pe Iacob?
7 La Luz, Iehova i-a apărut lui Iacob într-un vis şi i-a spus: „Iată că eu sunt cu tine şi te voi păzi pe tot drumul pe care mergi şi te voi aduce înapoi pe pământul acesta, căci nu te voi părăsi până nu voi face ce ţi-am spus“ (Gen. 28:15). Cât de mult trebuie să-l fi încurajat acele cuvinte! Să ni-l imaginăm pe Iacob continuându-şi cu încredere drumul, nerăbdător să vadă cum avea Dumnezeu să-şi respecte promisiunea. Dacă şi tu ai plecat departe de casă, poate pentru a sluji într-o ţară străină, probabil că ai avut unele motive de îngrijorare, la fel ca Iacob. Dar, cu siguranţă că ai simţit cum Iehova ţi-a purtat de grijă.
8, 9. a) Cum a fost Iehova „o adevărată locuinţă“ pentru Iacob? b) Ce învăţăm de aici despre Iehova?
8 Când Iacob a ajuns în Haran, unchiul său, Laban, l-a primit cu bucurie şi, mai târziu, i le-a dat de soţii pe Lea şi pe Rahela. După un timp însă, Laban a început să-l exploateze pe Iacob, schimbându-i plata de zece ori! (Gen. 31:41, 42) Totuşi, Iacob a suportat acele nedreptăţi, convins că Iehova avea să-i poarte de grijă în continuare. Şi aşa s-a şi întâmplat! Când Dumnezeu i-a spus să se întoarcă în Canaan, Iacob avea „turme mari, servitori şi servitoare, cămile şi măgari“ (Gen. 30:43). Plin de apreciere, Iacob i-a spus lui Iehova în rugăciune: „Eu nu merit bunătatea iubitoare şi fidelitatea pe care le-ai manifestat faţă de slujitorul tău, căci am trecut Iordanul acesta doar cu toiagul meu şi acum am două tabere“ (Gen. 32:10).
9 Cât de adevărate au fost cuvintele pe care le-a rostit ulterior Moise: „O, Iehova, tu ai fost pentru noi o adevărată locuinţă din generaţie în generaţie“! (Ps. 90:1) Aceste cuvinte sunt valabile şi în prezent, întrucât Iehova, care „nu se întoarce ca umbra“, continuă să fie o locuinţă pentru slujitorii săi loiali, unde aceştia găsesc iubire şi siguranţă (Iac. 1:17).
IEHOVA ESTE „O ADEVĂRATĂ LOCUINŢĂ“ PENTRU SLUJITORII SĂI DIN PREZENT
10. De ce putem fi siguri că Iehova continuă să fie „o adevărată locuinţă“ pentru slujitorii săi?
10 Imaginează-ţi că participi la un proces şi depui mărturie împotriva liderului unei organizaţii criminale care acţionează la nivel global. El este un om foarte inteligent şi puternic, un mincinos şi un ucigaş plin de cruzime. Cum te-ai simţi la sfârşitul zilei, când trebuie să părăseşti sala de judecată? Te-ai simţi în siguranţă? Puţin probabil. Ai avea motive întemeiate să soliciţi protecţie. Slujitorii lui Iehova din prezent se află într-o situaţie similară. Ei depun mărturie în favoarea lui Iehova şi îl demască fără teamă pe duşmanul său plin de cruzime, Satan. (Citeşte Revelaţia 12:17.) A reuşit Satan să reducă la tăcere poporul lui Dumnezeu? Nicidecum! Noi continuăm să predicăm şi să ne bucurăm de prosperitate spirituală. Iar acest lucru nu are decât o singură explicaţie: Iehova este şi în prezent refugiul nostru. El este „o adevărată locuinţă“ pentru noi, mai ales în aceste zile din urmă. (Citeşte Isaia 54:14, 17.) Însă Iehova se va dovedi în continuare „o adevărată locuinţă“ pentru noi numai dacă nu ne lăsăm înşelaţi de Satan, care încearcă să ne îndepărteze de „locuinţa“ noastră.
11. Ce lucru important mai putem învăţa de la Avraam, Isaac şi Iacob?
11 Putem să mai învăţăm un lucru important de la Avraam, Isaac şi Iacob. Deşi au trăit în Canaan, ei au rămas separaţi de locuitorii ţării şi au urât faptele lor imorale (Gen. 27:46). Ei au fost oameni cu principii, care nu aveau nevoie de o listă lungă de reguli pentru a şti ce e bine şi ce e rău. Ei îl cunoşteau pe Iehova, ştiau ce iubeşte şi ce urăşte el, iar acest lucru le-a fost suficient. Întrucât Iehova era „locuinţa“ lor, ei nu şi-au dorit să se apropie de lume, ci au făcut tot posibilul să rămână separaţi de ea. Ei ne-au lăsat un exemplu excelent. Te străduieşti să-i imiţi pe aceşti patriarhi fideli când îţi alegi prietenii şi modul în care te destinzi? Din nefericire, unii membri ai congregaţiei, cel puţin în anumite privinţe, par să se simtă bine în lumea lui Satan. Dacă şi tu simţi acest lucru, chiar şi într-o mică măsură, roagă-te lui Iehova. Nu uita: lumea aceasta îi aparţine lui Satan şi reflectă egoismul şi lipsa de iubire a stăpânului ei (2 Cor. 4:4; Ef. 2:1, 2).
12. a) Cum îi ajută Iehova pe slujitorii săi? b) Cum priveşti ajutorul pe care ni-l oferă Iehova?
12 Pentru a nu cădea victimă maşinaţiilor lui Satan, trebuie să profităm din plin de ajutorul pe care-l oferă Iehova slujitorilor săi. De exemplu, el ne oferă ajutor prin intermediul întrunirilor, al închinării în familie şi al bătrânilor, „oameni ca daruri“, numiţi de Iehova să ne dea sprijin şi mângâiere pentru a face faţă problemelor vieţii (Ef. 4:8–12). Fratele George Gangas, care a slujit mulţi ani în Corpul de Guvernare, a scris: „Când sunt în mijlocul [slujitorilor lui Dumnezeu], simt că sunt acasă, cu familia, într-un paradis spiritual“. Simţi şi tu la fel?
13. Ce lucru important putem învăţa din Evrei 11:13?
13 Un alt lucru important pe care îl învăţăm de la Avraam, Isaac şi Iacob este acela că nu trebuie să ne temem să fim diferiţi de cei din jur. Aşa cum am văzut în primul paragraf, ei „au declarat public că erau străini şi locuitori temporari în ţară“ (Evr. 11:13). Eşti hotărât să fii diferit de oamenii din lume? E adevărat, acest lucru poate fi dificil uneori. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu sprijinul fraţilor de credinţă, vei reuşi. Nu uita că nu eşti singur! Toţi cei care vor să-i slujească lui Iehova au de dus o luptă împotriva lui Satan şi a lumii conduse de el (Ef. 6:12). Putem câştiga această luptă dacă ne încredem în Iehova şi facem din el ‘locuinţa’ noastră.
14. Ce oraş aştepta Avraam?
14 La fel ca Avraam, şi noi trebuie să ne ţinem privirea aţintită asupra premiului (2 Cor. 4:18). Apostolul Pavel a scris că Avraam „aştepta oraşul cu temelii adevărate, oraş al cărui constructor şi făuritor este Dumnezeu“ (Evr. 11:10). Acest „oraş“ este Regatul lui Dumnezeu. Desigur, Avraam a trebuit să aştepte acest „oraş“. Însă, într-un anumit sens, noi nu trebuie să-l aşteptăm, deoarece Regatul guvernează deja în cer. În plus, dovezile arată cât se poate de clar că acest Regat va prelua în curând controlul asupra pământului. Dovedeşte modul tău de viaţă că Regatul este real pentru tine? Pui Regatul pe primul plan în viaţă şi te străduieşti să rămâi separat de lume? (Citeşte 2 Petru 3:11, 12.)
IEHOVA VA CONTINUA SĂ FIE ‘ADEVĂRATA NOASTRĂ LOCUINŢĂ’
15. Ce le rezervă viitorul celor care îşi pun încrederea în această lume?
15 Pe măsură ce sfârşitul se apropie, situaţia acestei lumi va continua să se înrăutăţească (Mat. 24:7, 8). În timpul marelui necaz, viaţa va fi, cu siguranţă, şi mai grea. Pe pământ va domni haosul, iar oamenii vor fi îngroziţi (Hab. 3:16, 17). Ajunşi în pragul disperării, ei vor căuta refugiu „în peşteri şi printre stâncile munţilor“ (Rev. 6:15–17). Dar atunci nici peşterile propriu-zise, nici organizaţiile comerciale sau politice, asemănătoare munţilor, nu vor putea oferi niciun fel de ocrotire.
16. Cum ar trebui să privim congregaţia şi de ce?
16 Însă membrii poporului lui Iehova vor continua să se bucure de siguranţa pe care le-o oferă ‘adevărata lor locuinţă’, Iehova Dumnezeu. Asemenea profetului Habacuc, ei ‘vor exulta în Iehova’ şi ‘se vor înveseli în Dumnezeul salvării lor’ (Hab. 3:18). Cum se va dovedi Iehova „o adevărată locuinţă“ în acele vremuri tulburi? Trebuie să aşteptăm şi vom vedea. Dar putem fi siguri de un lucru: Asemenea israeliţilor care au fost eliberaţi din Egipt, ‘marea mulţime’ va rămâne organizată şi va primi instrucţiuni de la Iehova (Rev. 7:9). (Citeşte Exodul 13:18.) Aceste instrucţiuni vor veni în mod teocratic, probabil prin intermediul congregaţiei. Într-adevăr, se pare că „încăperile“ menţionate în Isaia 26:20 se referă la congregaţiile din întreaga lume. (Citeşte Isaia 26:20.) Preţuieşti întrunirile congregaţiei? Aplici cu promptitudine instrucţiunile transmise de Iehova prin intermediul acesteia? (Evr. 13:17)
17. În ce sens este Iehova „o adevărată locuinţă“ chiar şi pentru slujitorii săi fideli care au murit?
17 Iehova va continua să fie „o adevărată locuinţă“ chiar şi pentru slujitorii săi fideli care mor înainte de necazul cel mare. În ce sens? El îi va învia. La mult timp după moartea patriarhilor, Iehova i-a spus lui Moise: „Eu sunt Dumnezeul . . . lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob“ (Ex. 3:6). Isus a citat aceste cuvinte şi a adăugat: „El nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, fiindcă pentru el toţi sunt vii“ (Luca 20:38). Într-adevăr, pentru Iehova, slujitorii săi care au murit fideli sunt vii; învierea lor este sigură (Ecl. 7:1).
18. Cum se va dovedi Iehova „o adevărată locuinţă“ pentru poporul său în lumea nouă?
18 În lumea nouă, care se apropie, Iehova va deveni „o adevărată locuinţă“ pentru poporul său într-un sens cu totul deosebit. În Revelaţia 21:3 se spune: „Iată! Cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va locui cu ei“. Pentru început, Iehova va locui cu supuşii săi pământeşti prin intermediul lui Cristos Isus. La sfârşitul celor o mie de ani, Isus va fi îndeplinit scopul Tatălui său cu privire la pământ şi îi va preda lui Iehova Regatul (1 Cor. 15:28). După aceea, omenirea adusă la perfecţiune nu va mai avea nevoie de un mijlocitor, ci va fi condusă direct de Iehova. Ce viitor minunat ne stă înainte! Aşadar, să ne străduim să-i imităm pe slujitorii fideli ai lui Dumnezeu din trecut, făcându-l pe Iehova ‘adevărata noastră locuinţă’!
^ par. 2 O altă traducere a Bibliei redă Psalmul 90:1 astfel: „Domnul nostru, tu ai fost casa noastră în toate generaţiile“ (Contemporary English Version).