Creştinii reflectă gloria lui Iehova
Creştinii reflectă gloria lui Iehova
„Fericiţi sunt ochii voştri că observă şi urechile voastre că aud.“ — MATEI 13:16.
1. Ce întrebare ne punem gândindu-ne la reacţia pe care au avut-o israeliţii faţă de Moise la muntele Sinai?
ISRAELIŢII adunaţi la muntele Sinai aveau toate motivele să se apropie de Iehova. El îi eliberase din Egipt cu mână tare. Se îngrijise de necesităţile lor, dându-le hrană şi apă în pustie. Îi ajutase să învingă o armată amalecită care-i atacase (Exodul 14:26–31; 16:2—17:13). Acum, când tabăra era în faţa muntelui Sinai, poporul, îngrozit de tunete şi fulgere, tremura. Mai târziu, israeliţii l-au văzut pe Moise coborând de pe muntele Sinai. Faţa lui reflecta gloria lui Iehova. Însă, în loc să fie cuprinşi de admiraţie şi de apreciere, israeliţii s-au îndepărtat. „Se temeau să se apropie de [Moise]“ (Exodul 19:10–19; 34:30). De ce le era frică să privească această reflectare a gloriei lui Iehova, cel care făcuse atât de multe pentru ei?
2. După cât se pare, de ce le-a fost frică israeliţilor când au văzut gloria lui Dumnezeu pe care o reflecta Moise?
2 Probabil că israeliţii s-au temut în principal din cauza a ceea ce se întâmplase mai înainte. Când israeliţii au încălcat cu bună ştiinţă legea lui Iehova făcându-şi un viţel de aur, Dumnezeu i-a disciplinat (Exodul 32:4, 35). Au învăţat ei ceva din disciplinarea aplicată de Iehova şi s-au dovedit ei recunoscători pentru aceasta? Majoritatea dintre ei nu. Spre sfârşitul vieţii sale, Moise a evocat episodul cu viţelul de aur şi alte situaţii în care israeliţii nu ascultaseră de Iehova. Moise le-a spus: „Voi v-aţi răzvrătit împotriva cuvântului DOMNULUI Dumnezeului vostru, n-aţi avut credinţă în El şi n-aţi ascultat de glasul Lui. V-aţi tot răzvrătit împotriva DOMNULUI de când vă cunosc“. — Deuteronomul 9:15–24.
3. Potrivit Bibliei, când îşi acoperea Moise faţa cu un văl?
3 Ce a făcut Moise când a observat teama israeliţilor? Biblia spune: „Şi Moise a încetat să le vorbească şi şi-a pus un văl pe faţă. Când Moise intra [în tabernacol] înaintea DOMNULUI ca să-I vorbească, îşi scotea vălul până ce ieşea; iar când ieşea, spunea fiilor lui Israel ce i se poruncise. Fiii lui Israel vedeau faţa lui Moise, că pielea feţei lui Moise strălucea; şi Moise îşi punea iarăşi vălul pe faţă, până ce intra să-I vorbească [lui Iehova]“ (Exodul 34:33–35). De ce îşi acoperea Moise uneori faţa cu un văl? Ce putem învăţa din această relatare? Răspunsurile la aceste întrebări ne pot ajuta să ne evaluăm propriile relaţii cu Iehova.
Au ratat ocazia ce li s-a oferit
4. Cum a explicat apostolul Pavel faptul că Moise purta un văl?
4 Potrivit explicaţiei date de apostolul Pavel, faptul că Moise purta un văl avea legătură cu starea minţii şi a inimii israeliţilor. Iată ce a scris Pavel: „Fiii lui Israel nu puteau să-şi aţintească privirile asupra feţei lui Moise din cauza gloriei feţei lui . . . Facultăţile lor mintale erau tocite“ (2 Corinteni 3:7, 14). Ce situaţie tristă! Israeliţii erau poporul ales al lui Iehova, care voia ca ei să se apropie de el (Exodul 19:4–6). Însă israeliţii ezitau să-şi aţintească privirile asupra reflectării gloriei divine. În loc să-şi îndrepte inima şi mintea spre Iehova şi să manifeste iubire şi devoţiune, ei, într-un fel, se îndepărtau de el.
5, 6. a) Cum s-au asemănat evreii din secolul I cu israeliţii din zilele lui Moise? b) Ce contrast a existat între cei care au ascultat de Isus şi cei care nu au făcut acest lucru?
5 O situaţie asemănătoare a existat în secolul I e.n. Când Pavel s-a convertit la creştinism, legământul Legii fusese înlocuit de noul legământ, al cărui mediator era Isus Cristos, Mai Marele Moise. Prin cuvânt şi faptă, Isus a reflectat perfect gloria lui Iehova. Pavel a scris despre înviatul Isus: „El este reflectarea gloriei [lui Dumnezeu] şi reprezentarea exactă a înseşi fiinţei sale“ (Evrei 1:3). Ce ocazie extraordinară au avut evreii! Ei puteau să asculte cuvinte de viaţă veşnică direct de la Fiul lui Dumnezeu! Din nefericire, majoritatea celor cărora le-a predicat Isus nu au ascultat. Vorbind despre ei, Isus a citat din profeţia pe care Iehova a transmis-o prin Isaia: „Inima acestui popor a devenit nereceptivă, şi cu urechile lor au auzit fără să reacţioneze, şi şi-au închis ochii; ca nu cumva să vadă cu ochii lor şi să audă cu urechile lor şi să prindă sensul cu inimile lor şi să se întoarcă, şi eu să-i însănătoşesc“. — Matei 13:15; Isaia 6:9, 10.
6 Ce contrast izbitor a existat între evrei şi discipolii lui Isus, despre care el a spus: „Fericiţi sunt ochii voştri că observă şi urechile voastre că aud“ (Matei 13:16)! Creştinii adevăraţi doresc foarte mult să-l cunoască pe Iehova şi să-i slujească. Pentru ei, e o mare plăcere să înfăptuiască voinţa sa, dezvăluită în paginile Bibliei. Astfel, creştinii unşi reflectă gloria lui Iehova în ministerul noului legământ. Un lucru asemănător fac şi membrii clasei „alte oi“. — 2 Corinteni 3:6, 18.
De ce vestea bună este acoperită cu un văl
7. De ce nu ne surprinde faptul că majoritatea oamenilor resping vestea bună?
7 Aşa cum am văzut, atât pe timpul lui Isus, cât şi pe timpul lui Moise, majoritatea israeliţilor au respins ocazia unică ce li s-a oferit. La fel stau lucrurile şi în zilele noastre. Majoritatea oamenilor resping vestea bună pe care o predicăm. Nu ne surprinde acest lucru. Pavel a scris: „Dacă însă vestea bună pe care o declarăm este de fapt acoperită cu văl, este acoperită cu văl printre cei care pier, în ale căror rânduri dumnezeul acestui sistem de lucruri a orbit mintea celor necredincioşi“ (2 Corinteni 4:3, 4). Pe lângă faptul că Satan depune eforturi să acopere vestea bună, mulţi oameni îşi pun singuri un văl pe faţă deoarece nu vor să vadă.
8. În ce sens sunt mulţi oameni orbi din cauza ignoranţei, şi ce putem face pentru a nu ajunge în această stare?
8 Mulţi sunt orbi în sens spiritual din cauza ignoranţei. Biblia spune că oamenii naţiunilor sunt „în întuneric din punct de vedere mintal şi înstrăinaţi de viaţa lui Dumnezeu, din cauza ignoranţei care este în ei“ (Efeseni 4:18). Înainte de a deveni creştin, Pavel, un om versat în Lege, era atât de orbit în sens spiritual, încât a persecutat congregaţia lui Dumnezeu (1 Corinteni 15:9). Totuşi, Iehova i-a dezvăluit adevărul. Pavel explică: „Motivul pentru care mi s-a arătat îndurare a fost ca, prin mine, cazul cel mai notabil, Cristos Isus să-şi demonstreze toată îndelunga răbdare, ca model pentru cei care îşi vor întemeia credinţa pe el pentru viaţă veşnică“ (1 Timotei 1:16). La fel ca Pavel, mulţi care odinioară s-au împotrivit adevărului divin acum îi slujesc lui Dumnezeu. Iată un motiv întemeiat pentru a continua să le depunem mărturie chiar şi celor care ni se opun. De asemenea, dacă studiem cu regularitate Cuvântul lui Dumnezeu şi-i prindem sensul, vom fi ajutaţi să nu acţionăm din ignoranţă într-un mod care să ne atragă dezaprobarea lui Iehova.
9, 10. a) Cum au arătat evreii din secolul I că nu voiau să se lase învăţaţi şi că aveau un mod de gândire rigid? b) Ce situaţie asemănătoare există în creştinătatea de azi?
9 Mulţi nu văd în sens spiritual deoarece nu vor să se lase învăţaţi şi au un mod de gândire rigid. Mulţi evrei l-au respins pe Isus şi învăţăturile sale deoarece ţineau cu încăpăţânare la Legea mozaică. Au existat, desigur, şi excepţii. De exemplu, după învierea lui Isus, „o mare mulţime de preoţi au început să asculte de credinţă“ (Faptele 6:7). Totuşi, referitor la majoritatea evreilor, Pavel a scris: „Până astăzi, ori de câte ori este citit Moise, un văl se află pe inimile lor“ (2 Corinteni 3:15). Probabil Pavel ştia că Isus le-a spus conducătorilor religioşi evrei următoarele: „Voi cercetaţi Scripturile, pentru că vă gândiţi că prin intermediul lor veţi avea viaţă veşnică; şi chiar acestea sunt cele care depun mărturie despre mine“ (Ioan 5:39). Scripturile pe care ei le cercetau atât de atent ar fi trebuit să-i ajute să înţeleagă că Isus era Mesia. Însă evreii aveau propriile idei şi nici măcar Fiul lui Dumnezeu, care a înfăptuit miracole, nu i-a putut convinge să-şi schimbe punctul de vedere.
10 La fel stau lucrurile şi cu mulţi membri ai creştinătăţii de azi. Asemenea evreilor din secolul I, „au zel pentru Dumnezeu, dar nu potrivit cunoştinţei exacte“ (Romani 10:2). Deşi unii studiază Biblia, ei nu vor să creadă ce spune ea. Ei refuză să accepte că Iehova îşi învaţă poporul prin clasa sclavului fidel şi prevăzător, formată din creştinii unşi (Matei 24:45). Însă noi ştim că Iehova îşi învaţă poporul şi că adevărul divin a fost întotdeauna înţeles treptat (Proverbele 4:18). Dacă ne lăsăm învăţaţi de Iehova, el ne binecuvântează ajutându-ne să-i cunoaştem voinţa şi scopul.
11. În ce fel este ascuns adevărul în cazul celor care cred numai ceea ce vor?
11 Alţii sunt orbiţi deoarece cred numai ceea ce vor. Biblia a prezis că unii îi vor batjocori pe slujitorii lui Dumnezeu, precum şi mesajul pe care îl proclamă aceştia referitor la prezenţa lui Isus. Apostolul Petru a scris: „Potrivit dorinţei lor, ei scapă din vedere acest fapt“, şi anume că Dumnezeu a adus un potop asupra oamenilor din timpul lui Noe (2 Petru 3:3–6). În mod asemănător, mulţi pretinşi creştini sunt de acord imediat că Iehova dă dovadă de îndurare, bunătate şi iertare; totuşi, ei ignoră sau resping faptul că el nu acordă scutire de pedeapsă (Exodul 34:6, 7). Adevăraţii creştini se străduiesc cu sinceritate să înţeleagă ceea ce predă Biblia în realitate.
12. Cum au fost oamenii orbiţi de tradiţii?
12 Mulţi oameni care merg la biserică sunt orbiţi de tradiţii. Isus le-a spus conducătorilor religioşi din vremea sa: „Aţi anulat cuvântul lui Dumnezeu din cauza tradiţiei voastre“ (Matei 15:6). După ce se întorseseră din captivitatea babiloniană, evreii restabiliseră cu zel închinarea curată, însă preoţii au devenit mândri şi au ajuns să se considere prea drepţi. Sărbătorile religioase au ajuns ceva formal, nemaiavând la bază sentimente sincere de veneraţie faţă de Dumnezeu (Maleahi 1:6–8). Când Isus a fost pe pământ, scribii şi fariseii adăugaseră deja la Legea mozaică nenumărate tradiţii. Isus a demascat ipocrizia acestor oameni arătându-le că pierduseră din vedere principiile drepte care stăteau la baza Legii (Matei 23:23, 24). Creştinii adevăraţi trebuie să fie atenţi să nu permită tradiţiilor religioase ale oamenilor să-i facă să devieze de la închinarea curată.
‘Văzându-l pe Cel care este invizibil’
13. Care sunt cele două moduri în care Moise a văzut o parte din gloria lui Dumnezeu?
13 Moise a cerut să vadă gloria lui Dumnezeu pe munte şi a văzut într-adevăr ultimele străluciri ale manifestării gloriei lui Iehova. Când intra în tabernacol, el nu purta văl. Moise a avut o credinţă puternică şi a dorit să facă voinţa lui Dumnezeu. Deşi i s-a dat privilegiul de a vedea în viziune o parte din gloria lui Iehova, într-un anumit sens el îl văzuse deja pe Dumnezeu, cu ochii credinţei. Biblia spune că Moise „a rămas ferm, ca şi cum l-ar fi văzut pe Cel care este invizibil“ (Evrei 11:27; Exodul 34:5–7). El a reflectat gloria lui Dumnezeu nu doar prin acea strălucire care putea fi observată un timp pe faţa sa, ci şi prin eforturile sale de a-i ajuta pe israeliţi să-l cunoască pe Iehova şi să-I slujească.
14. Cum a văzut Isus gloria lui Dumnezeu, şi ce a făcut Isus cu plăcere?
14 În cer, Isus a văzut în mod direct gloria lui Dumnezeu din timpuri imemoriale, chiar dinainte de crearea universului (Proverbele 8:22, 30). În tot acest timp, între Iehova Dumnezeu şi Isus s-a dezvoltat o puternică iubire şi afecţiune. Iehova şi-a exprimat cele mai tandre sentimente de iubire şi afecţiune faţă de acest fiu întâi-născut din toată creaţia. Isus a răspuns în acelaşi fel, manifestând o profundă iubire şi afecţiune faţă de Cel care i-a dat viaţă (Ioan 14:31; 17:24). Între Tatăl şi Fiul există o iubire perfectă. Lui Isus, ca şi lui Moise, i-a făcut o deosebită plăcere să reflecte gloria lui Iehova prin lucrurile pe care le-a predat.
15. În ce fel contemplă creştinii gloria lui Dumnezeu?
15 La fel ca Moise şi Isus, Martorii de azi ai lui Dumnezeu doresc să contemple gloria lui Iehova. Ei nu au respins glorioasa veste bună. Apostolul Pavel a scris: „Când are loc o întoarcere la Iehova [pentru a înfăptui voinţa sa], vălul este înlăturat“ (2 Corinteni 3:16). Noi studiem Scripturile deoarece vrem să înfăptuim voinţa lui Dumnezeu. Noi admirăm gloria reflectată pe faţa lui Isus Cristos, Fiul şi Regele uns al lui Iehova, şi îi imităm exemplul. Asemenea lui Moise şi lui Isus, am fost binecuvântaţi cu un minister: să-i învăţăm pe alţii despre gloriosul Dumnezeu căruia îi aducem închinare.
16. De ce este o binecuvântare să cunoaştem adevărul?
16 Într-o rugăciune, Isus a spus: „Te laud în public, Tată, . . . pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi de intelectuali şi le-ai revelat copiilor mici“ (Matei 11:25). Iehova îi ajută să cunoască scopul şi personalitatea sa pe cei care sunt sinceri şi au o inimă umilă (1 Corinteni 1:26–28). Noi beneficiem de grija sa ocrotitoare, iar el ne învaţă ce este spre binele nostru, ca să ne bucurăm din plin de viaţă. Să profităm de orice ocazie de a ne apropia de Iehova, fiind recunoscători pentru multele măsuri pe care le-a luat ca să-l cunoaştem mai bine.
17. Cum putem cunoaşte mai bine calităţile lui Iehova?
17 Pavel le-a scris creştinilor unşi: „Noi toţi, în timp ce cu feţele neacoperite cu văl reflectăm ca nişte oglinzi gloria lui Iehova, suntem transformaţi în aceeaşi imagine, din glorie în glorie“ (2 Corinteni 3:18). Indiferent că speranţa noastră este cerească sau pământească, cu cât îl cunoaştem mai bine pe Iehova — calităţile şi personalitatea sa dezvăluite în Biblie —, cu atât ne vom asemăna mai mult cu el. Dacă medităm cu apreciere la viaţa, ministerul şi învăţăturile lui Isus Cristos, vom reflecta şi mai bine calităţile lui Iehova. Ce bucuroşi suntem că putem să-i aducem laude Dumnezeului nostru, a cărui glorie ne străduim s-o reflectăm!
Vă amintiţi?
• De ce le era israeliţilor teamă să privească gloria lui Dumnezeu reflectată de Moise?
• Cum a fost „acoperită cu văl“ vestea bună în secolul I? Dar în zilele noastre?
• Cum reflectăm noi gloria lui Dumnezeu?
[Întrebări de studiu]
[Legenda ilustraţiei de la pagina 19]
Israeliţii nu puteau să se uite la faţa lui Moise
[Legenda ilustraţiilor de la pagina 21]
Ca şi Pavel, mulţi care odinioară s-au opus adevărului acum îi slujesc lui Iehova
[Legenda fotografiilor de la pagina 23]
Slujitorilor lui Iehova le face o deosebită plăcere să reflecte gloria sa