Niciodată prea în vârstă pentru a învăţa

KSENIYA s-a născut în 1897. Ea a avut 3 fiice, un fiu, 15 nepoţi şi 25 de strănepoţi. Toată viaţa s-a ghidat după principiile învăţate de la părinţii ei. Deşi a trebuit să plece din Republica Abhazia, o zonă sfâşiată de conflicte, situată între Marea Neagră şi Caucaz, şi să se refugieze la Moscova, Kseniya era destul de mulţumită de viaţa ei şi în special de religia ei strămoşească, cum o numea ea.

În 1993, Meri, fiica Kseniyei, a devenit Martoră a lui Iehova. Meri a început să-i vorbească Kseniyei despre Iehova Dumnezeu şi despre Biblie, dar ea nu dorea să o asculte. Kseniya îi spunea mereu fiicei ei: „Sunt prea bătrână ca să mai învăţ“.

Totuşi, Meri, Londa, soţia unuia dintre nepoţi, şi strănepoatele ei Nana şi Zaza, toate Martore ale lui Iehova, au continuat să-i vorbească din Biblie. În 1999, într-o seară, ele i-au citit Kseniyei un verset care i-a atins inima. Acesta conţinea emoţionantele cuvinte ale lui Isus adresate apostolilor săi când a instituit Cina Domnului (Luca 22:19, 20). În seara aceea, la vârsta de 102 ani, Kseniya s-a hotărât să înceapă să studieze Biblia.

„După ce am trăit 102 ani, spune Kseniya, am înţeles în sfârşit care este sensul vieţii. Acum îmi dau seama că nimic nu se compară cu faptul de a-i sluji lui Iehova, minunatul şi iubitorul nostru Dumnezeu. Sunt încă sănătoasă şi ageră. Pot să citesc fără ochelari şi să particip la activităţile familiei mele.“

La 5 noiembrie 2000, Kseniya s-a botezat. Ea spune: „Acum îmi folosesc viaţa ca să-i slujesc cu iubire lui Iehova. Ofer reviste şi tracte în staţia de autobuz din apropierea casei mele. Rudele mă vizitează des şi le împărtăşesc cu bucurie adevărul despre Iehova“.

Kseniya aşteaptă cu nerăbdare ziua când ‘carnea ei se va face mai fragedă ca în copilărie şi se va întoarce la zilele tinereţii ei’ (Iov 33:25). Dacă o centenară nu se consideră prea în vârstă pentru a învăţa din Biblie care este sensul vieţii, ce se poate spune despre dumneavoastră?