Ajutorul furnizat tinerilor printr-o instruire oportună
Să stăm în picioare compleţi şi cu o convingere fermă
Ajutorul furnizat tinerilor printr-o instruire oportună
EPAFRAS, un creştin din secolul I, călătorea spre Roma. Însă, din motive bine întemeiate, gândurile lui se îndreptau spre Colose, un oraş din Asia Mică. Predicase vestea bună în acest oraş şi, fără îndoială, îi ajutase pe unii coloseni să devină discipoli ai lui Isus Cristos (Coloseni 1:7). Pe Epafras îl interesa foarte mult starea colaboratorilor lui în credinţă din Colose, aşa cum reiese din scrisoarea pe care le-a scris-o apostolul Pavel acestora în timp ce se afla la Roma: „Epafras . . . vă trimite salutările lui, străduindu-se întotdeauna pentru voi în rugăciunile lui, pentru ca, în cele din urmă, să staţi în picioare compleţi şi cu o convingere fermă în ce priveşte toată voinţa lui Dumnezeu“. — Coloseni 4:12.
În mod asemănător, părinţii creştini din prezent se roagă fierbinte pentru bunăstarea spirituală a copiilor lor. Ei se străduiesc să implanteze iubirea pentru Dumnezeu în inima copiilor lor, astfel încât aceştia să ajungă fermi în credinţă.
Mulţi tineri creştini au cerut ajutor pentru a face faţă problemelor cu care se confruntă la şcoală sau în altă parte. O tânără de 15 ani a spus: „Problemele noastre devin din ce în ce mai mari. Viaţa este dură. Avem nevoie de ajutor!“ Au primit răspuns cererile acestor tineri şi rugăciunile părinţilor temători de Dumnezeu? Da! Prin intermediul ‘sclavului fidel şi prevăzător’ le-a fost furnizată instruire bazată pe Biblie (Matei 24:45). Articolul de faţă menţionează câteva publicaţii care i-au ajutat pe sute de mii de tineri să ‘stea în picioare compleţi şi cu o convingere fermă’. Să discutăm despre câteva dintre aceste publicaţii.
„Iată . . . 15 000 de noi martori!“
În august 1941, la St. Louis (Missouri, SUA), 115 000 de oameni au asistat la cel mai mare congres ţinut de Martorii lui Iehova până la data aceea. În ultima zi a congresului — „Ziua copiilor“ —, aproximativ 15 000 de copii erau aşezaţi în apropierea podiumului şi ascultau cu atenţie tema „Copiii Regelui“, prezentată de Joseph F. Rutherford. Spre sfârşitul cuvântării sale, fratele Rutherford, care avea pe atunci 71 de ani, a spus pe un ton părintesc:
„Voi toţi, . . . copii care aţi acceptat să . . . ascultaţi de Dumnezeu şi de Regele său, sunteţi rugaţi să vă ridicaţi în picioare“. Copiii s-au ridicat toţi odată. „Iată peste 15 000 de noi martori ai Regatului!“, a exclamat fratele Rutherford. A urmat un ropot de aplauze. Apoi vorbitorul a adăugat: „Toţi aceia dintre voi care doriţi să faceţi tot posibilul să le vorbiţi altora despre Regatul lui Dumnezeu . . . sunteţi rugaţi să spuneţi Da“. Copiii au răspuns cu un răsunător „Da!“. Apoi el le-a prezentat noua carte intitulată Children (Copiii), care a fost primită cu aplauze îndelungi.
După această cuvântare emoţionantă, tinerii au format un şir lung şi au urcat pe podium, iar fratele Rutherford le-a dat cadou câte un exemplar al noii cărţi. Auditoriul a fost mişcat până la lacrimi. O martoră oculară s-a exprimat în felul următor: „Numai dacă ai fi avut o inimă de piatră nu te-ar fi impresionat credinţa şi încrederea deplină pe care o arătau acei tineri în Dumnezeul lor, Iehova“.
La acel congres memorabil, 1 300 de tineri s-au botezat ca simbol al dedicării lor lui Iehova. Mulţi dintre ei au rămas fermi în credinţă chiar până în zilele noastre. Ei sprijină congregaţiile locale sau slujesc ca voluntari la Betel ori ca misionari. Într-adevăr, „Ziua copiilor“ şi cartea Copiii au lăsat o urmă de neşters în multe inimi tinere!
„Parcă vin exact la momentul potrivit“
Pe parcursul anilor ’70, Martorii lui Iehova au publicat alte trei cărţi care au atins inima a sute de mii de tineri. Acestea au fost: Să ascultăm de Învăţătorul cel Mare, Încununează-ţi cu succes tinereţea şi Cartea mea cu relatări biblice (în română au apărut în anii ’80). În 1982, în revista Treziţi-vă! a început să apară seria de articole „Tinerii se întreabă . . .“. Atât tinerii, cât şi cei în vârstă au fost entuziasmaţi de aceste articole. „În fiecare seară îi mulţumesc lui
Dumnezeu pentru că au fost publicate“, a spus un tânăr de 14 ani. „Îmi plac foarte mult aceste articole“, a mărturisit o tânără de 13 ani. „Parcă vin exact la momentul potrivit.“ Părinţii şi bătrânii creştini numiţi sunt şi ei de acord că aceste articole au fost şi sunt oportune şi folositoare.Până în 1989, în revista Treziţi-vă! au fost publicate aproximativ 200 de articole în cadrul seriei „Tinerii se întreabă . . .“. La congresul de district din acel an, congres intitulat „Devoţiunea sfântă“, a fost lansată cartea Tinerii se întreabă — Răspunsuri practice (în română a apărut în 1993). I-a ajutat aceasta pe tineri să rămână fermi în credinţă? Iată ce au scris trei tineri: „Această carte a fost un ajutor excelent pentru a înţelege problemele cu care ne confruntăm şi pentru a şti cum pot fi rezolvate. Vă mulţumim că vă preocupaţi de bunăstarea noastră“. Numeroşi cititori tineri din întreaga lume subscriu la această opinie.
„Ne-a potolit foamea“
În 1999, Martorii lui Iehova au lansat un alt instrument care oferă instruire oportună pentru tineri: videocaseta Young People Ask — How Can I Make Real Friends? (Tinerii se întreabă — Cum pot să-mi fac prieteni adevăraţi?). Ea a stârnit o reacţie entuziastă. „Această videocasetă mi-a mers drept la inimă“, a spus o tânără de 14 ani. „Ea va fi nelipsită din alimentaţia noastră spirituală“, a spus o mamă fără partener. „Este încurajator să ştii că cel mai bun Prieten al nostru, Iehova, îi iubeşte cu adevărat pe tinerii din organizaţia sa mondială şi le poartă de grijă“, a spus o soţie tânără.
Ce a realizat această videocasetă? Iată câteva păreri ale tinerilor: „M-a ajutat să fiu atent la asocierile mele, să mă lărgesc în relaţiile cu fraţii şi surorile din congregaţie şi să cultiv relaţii de prietenie cu Iehova“. „M-a ajutat să mă împotrivesc plin de curaj presiunilor din partea colegilor.“ „Mi-a întărit hotărârea de a-i sluji lui Iehova cât pot mai bine.“ Iar un cuplu căsătorit a scris: „Vă mulţumim din inimă că ne puneţi la dispoziţie această «hrană». Ne-a potolit foamea“.
Fidel însărcinării primite de la Dumnezeu, „sclavul fidel şi prevăzător“ uns de El furnizează hrană spirituală oportună tuturor celor care o acceptă. Ce bucurie este să vedem că această instruire spirituală îi ajută pe tinerii de azi să ‘stea în picioare compleţi şi cu o convingere fermă în ce priveşte toată voinţa lui Dumnezeu’!