Acest eveniment mi-a schimbat cursul vieții deoarece de atunci am început să-l caut pe Creator. Dar, înainte de a vă spune care a fost deznodământul întâmplării din acea noapte întunecată, aș vrea să vă vorbesc puțin despre copilăria mea și despre ceea ce mi-a influențat modul de gândire și mi-a trezit dorința de a afla mai multe despre Dumnezeu.

M-am născut în 1937 în Guesnain, un orășel minier din nordul Franței. Tata, care era miner, m-a învățat cât este de important să muncesc din greu. Tot el a sădit în mine un puternic simț al dreptății. Fiind o fire justițiară, milita pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale minerilor. De aceea, făcea parte din diverse sindicate și participa la greve. Totodată, era contrariat din cauza ipocriziei pe care o vedea în rândul preoților locali. Deși mulți dintre ei o duceau bine, le cereau mâncare și bani minerilor, care de-abia își câștigau existența. Tata era atât de dezgustat de comportamentul lor, încât nu mi-a dat niciun fel de educație religioasă. De fapt,  nu-mi amintesc să-mi fi vorbit vreodată despre Dumnezeu.

Pe măsură ce creșteam, am început și eu să urăsc nedreptatea. Mi se părea nedrept ca imigranții din Franța să fie victima prejudecăților. Eu mă jucam fotbal cu copiii imigranților și îmi plăcea să stau în compania lor. În plus, mama era de origine poloneză. Îmi doream foarte mult ca toți oamenii, indiferent de rasă, să se bucure de pace și egalitate.

În 1957, am fost recrutat. Așa am ajuns în munții Algeriei în acea noapte întunecată despre care am vorbit la început. După ce i-am cerut ajutor lui Dumnezeu, m-am trezit în față nu cu un inamic, ci cu un măgar sălbatic. Am răsuflat ușurat. Totuși, acea întâmplare, dar și războiul în sine m-au determinat să mă gândesc cu seriozitate la sensul vieții. De ce existăm? Se interesează Dumnezeu de noi? Ne vom bucura vreodată de pace?

Odată, în timp ce eram acasă la părinți, în permisie, am cunoscut un Martor al lui Iehova. El mi-a dat o Biblie, o traducere catolică în limba franceză, pe care am început să o citesc când m-am întors în Algeria. Un pasaj care m-a pus în mod deosebit pe gânduri a fost Revelația 21:3, 4. Aici se spune: „Cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! . . . El va șterge orice lacrimă din ochii lor și moartea nu va mai fi. Nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi”. a Am fost surprins de aceste cuvinte și m-am întrebat dacă erau adevărate. Pe atunci, nu știam mai nimic despre Dumnezeu și despre Biblie.

În 1959, după ce mi-am încheiat stagiul militar, am cunoscut un Martor pe nume François, care m-a învățat multe lucruri din Biblie. De exemplu, mi-a arătat în Biblie că Dumnezeu are un nume, „Iehova”. (Ps. 83:18) De asemenea, mi-a explicat că Iehova va face să domnească dreptatea pe pământ, va transforma pământul în Paradis și va îndeplini cuvintele din Revelația 21:3, 4.

Aceste învățături erau foarte logice și mi-au mișcat inima. În același timp însă, m-am înfuriat pe preoți și doream să-i demasc pentru că-i învățau pe oameni neadevăruri. Eram nerăbdător să iau atitudine. Se părea că educația primită de la tata își lăsase adânc amprenta asupra mea.

François și alți Martori cu care m-am împrietenit m-au ajutat să fiu mai echilibrat. Ei mi-au spus că misiunea unui creștin nu este aceea de a-i judeca pe alții, ci de a le predica vestea bună despre Regatul lui Dumnezeu, care dă speranță. Isus a început această lucrare și le-a încredințat-o și continuatorilor săi. (Mat. 24:14; Luca 4:43) De asemenea, am învățat să le vorbesc oamenilor cu amabilitate și cu tact, indiferent de convingerile lor religioase. Biblia spune: „Sclavul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toți”. (2 Tim. 2:24)

Am făcut schimbările necesare și m-am botezat ca Martor al lui Iehova în 1959 la un  congres de circumscripție. Acolo am întâlnit o soră pe nume Angèle, de care mi-a plăcut foarte mult. Am început să asist la întrunirile congregației din care făcea parte și ne-am căsătorit în 1960. Angèle este, într-adevăr, o persoană deosebită, o soție extraordinară și un cadou de preț de la Iehova. (Prov. 19:14)

De-a lungul anilor, am învățat multe lecții valoroase de la frați înțelepți și cu experiență. Una dintre cele mai importante este aceasta: Pentru a duce la bun sfârșit orice însărcinare dificilă, trebuie să fiu umil și să aplic principiul înțelept din Proverbele 15:22, unde se spune: „Planurile . . . se împlinesc când sunt mulți sfătuitori”.

În 1964, am început să înțeleg valoarea acestor cuvinte inspirate. În acel an, am fost numit supraveghetor de circumscripție, astfel că vizitam congregațiile pentru a-i încuraja pe frați și a-i întări pe plan spiritual. Aveam 27 de ani și puțină experiență, așa că am făcut și greșeli. Dar am încercat să învăț din ele. Cel mai mult însă m-au ajutat lecțiile prețioase pe care le-am învățat de la „sfătuitori” cu experiență.

Îmi vine în minte o întâmplare de la începutul serviciului itinerant. După ce am vizitat o congregație din Paris, un frate matur din punct de vedere spiritual m-a întrebat dacă putem vorbi în particular. „Sigur”, i-am zis.

El mi-a spus: „Louis, când un doctor face o vizită la domiciliu, pe cine consultă?”.

„Pe bolnavi”, i-am răspuns.

El a zis: „Așa e. Dar am remarcat că petreci timp în special cu cei care au o spiritualitate bună, precum supraveghetorul congregației. În congregația noastră sunt mulți frați și surori descurajați, timizi sau noi la adevăr. S-ar bucura mult să petreceți timp împreună, chiar mergând la ei acasă pentru a lua masa”.

Sfatul acestui frate drag a fost oportun și valoros. Iubirea sa pentru turma lui Iehova m-a impresionat profund. Așadar, am lăsat mândria la o parte și am aplicat imediat sfatul. Îi mulțumesc lui Iehova pentru că mi-a scos în cale astfel de frați!

În 1969 și 1973, am fost numit să supraveghez departamentul care s-a ocupat de pregătirea și distribuirea alimentelor la două congrese internaționale ținute în Colombes,  Paris. La congresul din 1973, care a durat cinci zile, a trebuit să asigurăm masa pentru aproximativ 60 000 de persoane. M-am simțit copleșit, ca să spun doar atât. Dar și de data aceasta, soluția a fost aplicarea principiului din Proverbele 15:22, de a le cere sfatul celor înțelepți. Așa că m-am consultat cu frați maturi din punct de vedere spiritual, care aveau experiență în industria alimentară. Printre aceștia s-au numărat cultivatori de legume, bucătari, măcelari și persoane cu experiență în achiziționarea produselor alimentare. Împreună, am dus la bun sfârșit această sarcină uriașă.

În 1973, eu și soția mea am fost invitați să slujim la Betelul din Franța. Prima mea repartiție a fost una dificilă. Trebuia să găsesc modalități de a le trimite publicații fraților din Camerun, unde lucrarea noastră a fost interzisă în perioada 1970-1993. Și de data aceasta m-am simțit copleșit. Văzând, probabil, că aveam nevoie de încurajare, fratele care supraveghea pe atunci activitatea din Franța mi-a spus: „Frații noștri din Camerun au mare nevoie de hrană spirituală. Hai să facem tot ce putem ca să le-o oferim!”. Și asta am și făcut.

Am călătorit de mai multe ori în țări aflate la granița cu Camerunul ca să mă întâlnesc cu bătrâni de congregație din această țară. Acești frați curajoși și prevăzători m-au ajutat să iau măsurile necesare pentru a trimite cu regularitate hrană spirituală în Camerun. Iehova ne-a binecuvântat eforturile. De fapt, aproximativ 20 de ani, frații de aici au primit fiecare număr al Turnului de veghe și al Serviciului nostru pentru Regat, o publicație lunară folosită atunci.

Chiar de la începutul perioadei noastre de curtare, am observat că Angèle era o  persoană cu preocupări spirituale. Calitățile ei au ieșit și mai bine în evidență în viața noastră de cuplu. Chiar în seara nunții, ea mi-a cerut să ne rugăm cu privire la obiectivul de a-i sluji lui Iehova cât mai mult ca familie, iar Iehova ne-a răspuns la rugăciune.

Angèle m-a ajutat și să mă încred mai mult în Iehova. De exemplu, în 1973, când am fost invitați să slujim la Betel, eu am ezitat deoarece îmi plăcea mult lucrarea itinerantă. Dar Angèle mi-a amintit că ne-am dedicat lui Iehova și că ar trebui să facem orice ne cere organizația sa. (Evr. 13:17) Cum aș fi putut s-o contrazic? Așadar, am plecat la Betel. De-a lungul anilor petrecuți împreună, înțelepciunea și rezonabilitatea soției mele, precum și gândirea ei spirituală ne-au consolidat căsnicia și ne-au ajutat să luăm decizii bune.

Și în prezent, soția mea continuă să mă susțină. De exemplu, ca să participăm la școli teocratice, majoritatea dintre ele ținându-se în engleză, am făcut eforturi pentru a stăpâni mai bine această limbă. De aceea, ne-am mutat într-o congregație de limbă engleză, deși pe atunci aveam în jur de 75 de ani. Întrucât aveam multe responsabilități ca membru al Comitetului filialei din Franța, mi-era greu să aloc timp și studierii unei limbi străine. Dar eu și Angèle ne-am ajutat reciproc. Și acum, la peste 80 de ani, continuăm să ne pregătim pentru întrunirile congregației atât în engleză, cât și în franceză. De asemenea, ne străduim să participăm cât de des putem la întrunirile congregației noastre și la lucrarea de predicare. Iehova ne-a răsplătit eforturile de a învăța limba engleză.

În 2017, Iehova ne-a binecuvântat într-un mod deosebit. Eu și Angèle am avut privilegiul de a participa la Școala pentru Membrii Comitetelor de Filială și Soțiile Lor, ținută la Centrul de Învățământ Watchtower, din Patterson, New York.

Iehova este Marele Instructor. (Is. 30:20) De aceea, nu ne surprinde că slujitorii săi, tineri și vârstnici deopotrivă, primesc cea mai bună instruire! (Deut. 4:5-8) De-a lungul timpului, am observat că tinerii care ascultă sfaturile lui Iehova, precum și ale fraților și surorilor cu experiență devin creștini maturi. În Proverbele 9:9 suntem îndemnați: „Instruiește-l pe înțelept, și el va fi și mai înțelept. Învață-l pe cel drept, și el își va spori cunoștința”.

Uneori, mă gândesc la acea noapte întunecată și înspăimântătoare, petrecută în munții Algeriei în urmă cu aproximativ 60 de ani. Nici nu bănuiam ce viață frumoasă mă aștepta! Am învățat atât de multe de la alții! Datorită lui Iehova, eu și Angèle avem o viață minunată. Suntem hotărâți să învățăm neîncetat de la Tatăl nostru ceresc și de la frații și surorile cu experiență!