„TOATE războaiele din trecut par nesemnificative în comparație cu marele conflict care se desfășoară în Europa.” Așa descria Turnul de veghe din 1 septembrie 1915 Primul Război Mondial, în care au fost implicate, în cele din urmă, circa 30 de țări. În Turnul de veghe s-a spus că, din cauza ostilităților, „serviciul [Regatului] a fost într-o oarecare măsură întrerupt, în special în Germania și în Franța”.

Aflați în fața unui conflict violent de proporții mondiale, Studenții în Biblie n-au înțeles pe deplin principiul neutralității creștine. Totuși, ei au fost hotărâți să anunțe vestea bună. Dorind să-și facă partea în serviciul Regatului, Wilhelm Hildebrandt a comandat mai multe exemplare ale pliantului Periodic lunar al Studenților în Biblie în limba franceză. El nu era în Franța în calitate de colportor (evanghelizator cu timp integral), ci în calitate de soldat german. Îmbrăcat în uniformă militară, acest presupus dușman le împărtășea un mesaj de pace francezilor pe care îi întâlnea, spre marea lor uimire.

Scrisorile publicate în Turnul de veghe arată că și alți Studenți în Biblie germani s-au simțit îndemnați să predice vestea bună despre Regat în timp ce erau în armată. Fratele Lemke, care era în marina militară, a spus că cinci dintre colegii lui manifestau interes față de adevăr. El a scris: „Chiar și la bordul acestei nave, strâng roade spre lauda lui Iehova”.

Georg Kayser a mers pe front ca soldat și s-a întors acasă ca slujitor al lui Dumnezeu. Cum așa? El a primit o publicație a Studenților în Biblie, a acceptat din toată inima adevărul despre Regat și a renunțat la arme. Apoi a efectuat o activitate necombatantă. După război, a slujit cu zel mulți ani ca pionier.

Deși Studenții în Biblie n-au înțeles pe deplin chestiunea neutralității, a existat un contrast izbitor între atitudinea și conduita lor și concepțiile și acțiunile oamenilor care aprobau războiul. În timp ce politicienii și conducătorii religioși susțineau războiul și naționalismul, Studenții în Biblie îl susțineau pe ‘Prințul Păcii’ (Is. 9:6). Chiar dacă unii nu și-au păstrat cu strictețe neutralitatea, ei împărtășeau convingerea de bază exprimată de un Student în Biblie pe nume Konrad Mörtter, care a  spus: „Am înțeles clar din Cuvântul lui Dumnezeu că un creștin nu trebuie să ucidă” (Ex. 20:13). a

În Germania, unde legea nu conținea nicio prevedere în legătură cu scutirea de serviciul militar pentru obiectorii de conștiință, peste 20 de Studenți în Biblie au refuzat să susțină în vreun fel armata. Unii dintre ei au fost considerați bolnavi mintal. De exemplu, Gustav Kujath a fost internat într-un spital de psihiatrie și drogat. Hans Hölterhoff, care, de asemenea, nu a vrut să se înroleze în armată, a fost trimis la închisoare, unde a refuzat orice activitate care avea legătură cu războiul. Gardienii l-au ținut legat într-o cămașă de forță până când nu și-a mai simțit mâinile și picioarele. Deoarece n-au reușit să-l facă să renunțe la hotărârea sa, gardienii au simulat o execuție. Însă Hans a rămas ferm pe toată perioada războiului.

Alți frați care s-au înrolat în armată au refuzat să pună mâna pe armă și au cerut să efectueze activități necombatante. b Johannes Rauthe a luat o astfel de poziție și a fost trimis să lucreze la căile ferate. Konrad Mörtter a fost repartizat să lucreze pentru un medic militar, iar Reinhold Weber a lucrat ca infirmier. August Krafzig, care a trebuit să aibă grijă de bagaje, a fost recunoscător că, datorită însărcinării primite, n-a fost nevoit să meargă pe front. Acești Studenți în Biblie și alții asemenea lor au fost hotărâți să-i slujească lui Iehova pe baza a ceea ce au înțeles ei că înseamnă iubirea și loialitatea.

Din cauza conduitei lor din timpul războiului, Studenții în Biblie au ajuns în atenția autorităților. În anii ce au urmat, Studenților în Biblie din Germania li s-au intentat mii de procese din cauza lucrării lor de predicare. Pentru a-i sprijini, filiala din Germania a înființat un departament juridic la Betelul din Magdeburg.

Treptat, Martorii lui Iehova au ajuns să înțeleagă mai clar chestiunea neutralității creștine. Când a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial, ei au rămas neutri, păstrându-se complet separați de activitățile militare. De aceea, ei au fost considerați dușmani ai statului german și au fost aspru persecutați. Acest subiect va fi dezbătut într-un articol viitor din seria „Din arhivă”. (Din arhiva noastră din Europa Centrală)