Potrivit Bibliei

De ce să ocrotim mediul înconjurător?

ÎN PREZENT, activităţile omului afectează sănătatea planetei mai mult decât în orice altă epocă din istorie. Pe măsură ce probleme precum încălzirea globală devin din ce în ce mai alarmante, oameni de ştiinţă, guverne şi companii industriale îşi intensifică eforturile pentru a întreprinde ceva în acest sens.

Dar oare responsabilitatea de a ocroti mediul înconjurător nu ne revine fiecăruia? Dacă da, în ce măsură ar trebui să ne preocupe această chestiune? Biblia oferă motive solide pentru a ocroti pământul. Totodată, ne ajută să fim echilibraţi în eforturile pe care le depunem.

Să acţionăm în armonie cu scopul Creatorului nostru

Iehova Dumnezeu a creat pământul ca locuinţă paradiziacă pentru om. El a declarat că tot ce a făcut este „foarte bun“ şi i-a încredinţat omului sarcina de ‘a cultiva [pământul] şi de a-l îngriji’ (Geneza 1:28, 31; 2:15). Ce simte Dumnezeu când vede în ce stare a ajuns pământul? Cu certitudine, este foarte îndurerat când vede că omul nu se îngrijeşte cum trebuie de pământ. Acest lucru reiese din Revelaţia 11:18 care prezice că Dumnezeu ‘îi va distruge pe cei ce distrug pământul’. Aşadar, nu ne putem permite să fim nepăsători când vedem ce se întâmplă cu pământul.

Biblia ne dă asigurarea că toate pagubele provocate de om vor fi îndepărtate când Dumnezeu ‘va face toate lucrurile noi’ (Revelaţia 21:5). Totuşi, nu ar trebui să tragem concluzia că, de vreme ce Dumnezeu va readuce pământul la starea iniţială, acţiunile noastre nu au importanţă. Dimpotrivă, ele au o mare importanţă! Cum putem dovedi că împărtăşim punctul de vedere al lui Dumnezeu cu privire la planeta noastră? Şi cum putem demonstra că acţionăm în armonie cu scopul său de a transforma pământul în paradis?

Să păstrăm pământul curat

În urma activităţilor obişnuite ale omului rezultă o anumită cantitate de  deşeuri. În înţelepciunea sa, Iehova a proiectat ciclurile naturale ale pământului cu scopul de a prelucra aceste deşeuri şi de a curăţa aerul, apa şi solul (Proverbele 3:19). Tot ceea ce facem ar trebui să fie în armonie cu aceste procese naturale. Prin urmare, ar fi bine să nu contribuim la agravarea problemelor pământului. Astfel, dovedim că ne iubim semenii ca pe noi înşine (Marcu 12:31). Să analizăm un exemplu interesant din timpurile biblice.

Dumnezeu îi instruise pe israeliţi să-şi îngroape excrementele „în afara taberei“ (Deuteronomul 23:12, 13). Astfel se păstra igiena în tabără, iar procesul de descompunere era accelerat. Şi în zilele noastre adevăraţii creştini se străduiesc să arunce gunoiul şi alte resturi cât mai repede posibil şi în mod corect. Când e vorba de aruncarea materialelor toxice, e nevoie însă de atenţie sporită.

Multe deşeuri pot fi refolosite sau reciclate. Dacă legile locale prevăd reciclarea anumitor produse, e bine să le respectăm. Astfel, ‘dăm Cezarului ce este al Cezarului’ (Matei 22:21). Poate că respectarea acestor legi necesită eforturi, dar în acest fel dovedim că vrem să păstrăm pământul curat.

Să nu irosim resursele pământului

Pentru a ne satisface necesităţile — hrană, adăpost şi combustibili —, trebuie să apelăm la resursele naturale. Dar felul în care le folosim dezvăluie dacă le recunoaştem sau nu ca pe un dar de la Dumnezeu. Când israeliţii au vrut să mănânce carne în pustiu, Iehova le-a dat prepeliţe pe săturate. Însă, din lăcomie şi egoism, ei au mâncat în exces, provocându-l la mânie pe Iehova Dumnezeu (Numerele 11:31–33). Dumnezeu a rămas neschimbat. Prin urmare, creştinii se străduiesc să nu facă risipă, pentru că risipa poate fi semn de lăcomie.

Unii sunt de părere că au dreptul să folosească energia electrică sau alte resurse naturale după bunul plac. Dar resursele naturale nu trebuie risipite doar pentru că ni le putem permite sau pentru că există din belşug. După ce a hrănit în mod miraculos o mare mulţime de oameni, Isus a spus că ceea ce rămăsese din peştele şi pâinea consumate trebuia strâns (Ioan 6:12). El a avut grijă să nu se risipească nimic din ceea ce oferise Tatăl.

Să fim echilibraţi

În fiecare zi facem alegeri care afectează mediul. Dar ar trebui să recurgem la măsuri extreme, retrăgându-ne, de pildă, din societate pentru a evita să facem rău pământului? Nicăieri în Biblie nu ni se sugerează aşa ceva. Să ne gândim la exemplul lui Isus. Cât a fost pe pământ a dus o viaţă normală, care i-a permis să-şi îndeplinească lucrarea încredinţată de Dumnezeu, lucrarea de predicare (Luca 4:43). În plus, Isus nu a vrut să se implice în politică şi, prin urmare, să o considere un mijloc de a soluţiona problemele vremii sale. El a afirmat cât se poate de clar: „Regatul meu nu face parte din lumea aceasta“. — Ioan 18:36.

Totuşi, este potrivit să ne gândim la efectul pe care alegerile noastre îl au asupra mediului când cumpărăm unele produse de uz casnic, când folosim mijloacele de transport sau când ne destindem. De exemplu, unii au decis să cumpere produse care, prin modul în care au fost fabricate sau în care funcţionează, nu dăunează prea mult mediului. Alţii se străduiesc, pe cât posibil, să nu ia parte la activităţi care poluează sau în timpul cărora se consumă prea multe resurse naturale.

Totuşi, nu ar fi înţelept să le impunem altora deciziile noastre. Situaţia personală sau condiţiile din zona în care locuim variază. Fiecare este însă răspunzător de propriile decizii. De altfel şi Biblia afirmă: „Fiecare îşi va purta propria sarcină“. — Galateni 6:5.

Creatorul le-a încredinţat oamenilor responsabilitatea de a se îngriji de pământ. Dacă recunoaştem importanţa acestei responsabilităţi şi avem respect profund faţă de Dumnezeu şi faţă de lucrările sale de creaţie, ne vom gândi bine înainte de a lua decizii privind modul în care ne tratăm planeta.

V-AŢI ÎNTREBAT VREODATĂ?

▪ Va rezolva Dumnezeu problemele de mediu ale pământului? — Revelaţia 11:18.

▪ Ce responsabilitate cu privire la pământ le-a încredinţat Dumnezeu oamenilor? — Geneza 1:28; 2:15.

▪ Cum a evitat Isus Cristos risipa şi cum îl putem imita? — Ioan 6:12.