De ce să mergem la dentist?

ÎNAINTE de naşterea stomatologiei moderne, oamenii sufereau de dureri dentare, iar unora le cădeau dinţii încă de tineri. Dinţii înnegriţi sau strâmbi ori dinţii lipsă sluţeau feţele multora. Cei în vârstă rămaşi fără dinţi ajungeau subnutriţi şi mureau prematur pentru că nu puteau mesteca. În timpurile noastre însă, majoritatea celor ce urmează anumite tratamente stomatologice scapă de dureri, îşi păstrează dinţii toată viaţa şi au un zâmbet plăcut. Dar cum a reuşit stomatologia modernă să ajungă la asemenea rezultate?

Stomatologia preventivă, care pune accentul pe educaţie şi controale regulate, a jucat un rol-cheie în prevenirea durerilor dentare şi în păstrarea dinţilor. Isus a spus: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci bolnavii“ (Luca 5:31). Unii trag mari foloase de pe urma educaţiei în igiena bucală şi, prin urmare, au rareori nevoie de vreun tratament stomatologic. * Cu toate acestea, mulţi nu merg la dentist. Unii pur şi simplu neglijează examenul stomatologic. Alţii au reţineri din cauza costurilor ridicate. Multora însă le este frică de dentist. Indiferent în ce categorie vă aflaţi, întrebaţi-vă: Cum mă poate ajuta stomatologul? Merită să merg la un control? Pentru a înţelege importanţa stomatologiei preventive, trebuie mai întâi de toate să ştim ce vor dentiştii să prevină.

Cum apar problemele

Stomatologia are un rol important în prevenirea durerilor dentare şi a pierderii dinţilor. În colaborare cu pacientul, dentistul încearcă să contracareze efectele plăcii bacteriene, o peliculă moale de resturi alimentare ce asigură un mediu propice dezvoltării bacteriilor. Acestea transformă zahărul în acizi care atacă smalţul dentar, făcându-l poros. Caria apare când zona poroasă se sfărâmă, formându-se o cavitate. În acest stadiu, caria nu provoacă disconfort. În schimb, când caria ajunge la pulpa dintelui, durerea este cumplită.

Bacteriile care formează placa mai atacă într-un fel: dacă nu este atent înlăturată prin periaj, placa se întăreşte devenind o depunere calcifiată, numită tartru. Din cauza acestuia, gingiile pot să se inflameze şi să se retragă. Între dinte şi gingie rămâne apoi un spaţiu, iar resturile de mâncare ce se adună aici asigură mediul ideal dezvoltării bacteriilor ce ar putea infecta gingiile. Deşi dentistul poate înlătura depunerile de tartru, dacă nu daţi atenţia cuvenită problemei, ţesuturile din jurul dinţilor se deteriorează atât  de mult, încât dinţii ar putea chiar să vă cadă. De fapt, tartrul poate provoca pierderea mai multor dinţi decât cariile.

Saliva ocroteşte într-o oarecare măsură dinţii de atacul pe două fronturi al bacteriilor. Indiferent că aţi luat o masă copioasă ori că aţi gustat doar o prăjiturică, saliva are nevoie de 15-45 de minute pentru a curăţa dinţii de resturile alimentare şi pentru a neutraliza acizii din placa dentară. Perioada de acţiune a salivei depinde de cantitatea de dulciuri lipicioase sau de resturi alimentare fixate pe dinţi. Se pare că tocmai în aceste minute este atacat smalţul. Prin urmare, gradul în care vă sunt afectaţi dinţii s-ar putea să depindă nu de cantitatea de zahăr consumată, ci de frecvenţa meselor şi a gustărilor care conţin zahăr. Întrucât secreţia de salivă scade în timpul somnului, unul dintre cele mai dăunătoare lucruri pentru dinţi ar fi să mâncaţi sau să beţi ceva pe bază de zahăr şi să mergeţi la culcare fără să vă spălaţi pe dinţi. Se spune însă că mestecatul gumei fără zahăr după masă sporeşte secreţia de salivă şi ajută la ocrotirea dinţilor.

Stomatologia preventivă

Dentiştii recomandă controalele stomatologice regulate: cel puţin o dată sau de două ori pe an, în funcţie de starea dinţilor. În timpul consultaţiei, medicul examinează cu atenţie dinţii pentru a descoperi eventuale carii. El ar putea cere şi efectuarea unei radiografii. După ce foloseşte o freză de mare viteză, dentistul umple cavităţile descoperite, fără să provoace nici cea mai mică durere, deoarece în prealabil a administrat un anestezic local. În cazul celor ce le este foarte frică de consultaţia stomatologică, unii dentişti folosesc terapia cu laser sau un gel care dizolvă caria. În acest mod, medicul apelează la freză sau la anestezic foarte rar sau chiar deloc. În cazul copiilor, dentiştii sunt foarte atenţi la măselele ieşite de curând. Ei vor să vadă dacă acestea prezintă pe suprafaţa masticatorie şanţuri sau fosete, care sunt greu de curăţat cu periuţa de dinţi. Stomatologul recomandă uneori acoperirea acestora cu un sigilant. Suprafaţa măselei devine netedă şi uşor de curăţat şi, astfel, se previne apariţia cariilor.

În cazul pacienţilor adulţi, stomatologii sunt deosebit de preocupaţi de prevenirea afecţiunilor gingiilor. Astfel, dacă găseşte depuneri de tartru, medicul va recomanda înlăturarea lor. Întrucât, în timpul periajului, anumite suprafeţe ale dinţilor adesea rămân neatinse, dentistul s-ar putea să vă dea sfaturi în ce priveşte modul în care vă spălaţi pe dinţi. Unii medici stomatologi îşi îndrumă pacienţii spre un specialist în igiena bucală.

Restaurarea dinţilor afectaţi

Dacă aveţi dinţi cariaţi sau strâmbi ori dacă aţi pierdut dinţi, trebuie să ştiţi că stomatologii dispun de noi tehnici de restaurări dentare. Întrucât tratamentele de restaurare sunt scumpe, aveţi totuşi grijă să nu cheltuiţi mai mult decât vă permiteţi. Mulţi însă sunt de părere că aceste tratamente sunt utile. Cu ajutorul lor, v-aţi putea recăpăta capacitatea de a mesteca sau zâmbetul atrăgător: chestiuni deloc lipsite de importanţă, având în vedere că dinţii bolnavi vă pot afecta calitatea vieţii.

Pentru restaurarea dinţilor din faţă rupţi sau pătaţi, stomatologul ar putea recomanda  faţetarea dintelui cu un porţelan translucid care seamănă foarte mult cu smalţul natural al dintelui. În urma acestei lucrări, forma şi aspectul dintelui afectat se înnoiesc. Pentru restaurarea dinţilor foarte bolnavi, medicul poate recomanda fixarea unei cape, numită în general coroană. Coroana, care este fie de aur, fie dintr-un material cu aspect natural, devine noua suprafaţă a porţiunii rămase din dinte, acoperind-o în întregime.

Ce poate face stomatologul în privinţa dinţilor lipsă? El poate recomanda o proteză parţială sau o punte fixă, care are la ambele extremităţi o capă fixată pe un dinte natural, iar la mijloc unul sau mai mulţi dinţi falşi. O altă tehnică ce câştigă popularitate este implantul. În locul dintelui lipsă, medicul inserează un şurub de titan în osul maxilarului, iar după ce osul şi gingia s-au vindecat, el prinde de acest şurub dintele artificial. Acesta seamănă mult cu un dinte adevărat.

Poate fi jenant să ai dinţii strâmbi; în plus, aceştia sunt greu de curăţat şi se îmbolnăvesc foarte uşor. Dacă dinţii nu sunt corect aliniaţi, pot provoca dureri şi pot crea probleme de masticaţie. Din fericire, dentiştii pot corecta astfel de probleme cu ajutorul dispozitivelor ortodontice. În urma progreselor înregistrate în ultimii ani, dispozitivele moderne sunt mai puţin evidente şi nu necesită reglaje frecvente.

Unii dentişti acordă atenţie sporită tratării respiraţiei urât mirositoare. Majoritatea oamenilor au această problemă din când în când. Unii însă o au mai tot timpul. Cauzele sunt multiple. Unii stomatologi dispun de mijloacele tehnice necesare diagnosticării ei. De multe ori, cauza o reprezintă bacteriile ce populează îndeosebi regiunea posterioară a limbii. În combaterea problemei, perierea sau răzuirea limbii, precum şi mestecarea gumei fără zahăr pot avea un rol important. Curăţarea gurii este deosebit de importantă după consumarea produselor lactate, a cărnii şi a peştelui.

Învingeţi teama

Dacă examenul stomatologic vă nelinişteşte mult, dentistul va dori cu siguranţă să vă ajute să învingeţi teama. Prin urmare, spuneţi-i cum vă simţiţi. Stabiliţi de comun acord un semn pe care să-l faceţi cu mâna când simţiţi durere sau când vă este frică. Aceasta le-a dat încredere multor pacienţi.

Poate vă îngrijoraţi că o să fiţi dojeniţi sau că dentistul vă va certa că nu vă îngrijiţi bine dinţii. Totuşi, prin astfel de comentarii, el nu ar face altceva decât să-şi alunge pacienţii. Prin urmare, teama de a nu fi mustraţi este, foarte probabil, neîntemeiată. Majoritatea dentiştilor sunt direct interesaţi să le vorbească amabil pacienţilor.

Mulţi oameni evită examenul stomatologic din considerente financiare. Făcându-vă însă acum un control, veţi evita eventualele probleme şi cheltuieli de mai târziu. În multe ţări, există servicii stomatologice pentru orice buzunar. Unele cabinete dispun, pe lângă o freză de mare viteză, şi de aparatură cu care se fac radiografii. Majoritatea procedurilor medicale îi provoacă pacientului foarte puţin disconfort. Costul anestezicelor locale nu este atât de ridicat încât să depăşească posibilităţile financiare ale majorităţii oamenilor, chiar şi ale celor cu resurse limitate.

Dentiştii au obiectivul de a alina durerea, nu de a o provoca. Tratamentele stomatologice nu mai sunt experienţele traumatizante pe care şi le amintesc probabil bunicii noştri. Întrucât sănătatea dinţilor are un rol important în sănătatea întregului organism şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii, ce-ar fi să mergeţi cât mai curând la dentist? Consultaţia ar putea să vă surprindă în mod plăcut!

[Notă de subsol]

[Diagrama de la pagina 29]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Anatomia dintelui sănătos

Coroană

Smalţ

Dentină

Camera pulpară în care se află nervi şi vase de sânge

Rădăcină

Gingie

Os

[Diagrama de la pagina 29]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Carie dentară

Cavitate

Plomba împiedică dezvoltarea cariilor

[Diagrama de la pagina 29]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Gingivită

Placa bacteriană se îndepărtează prin periaj sau cu firul dentar

Tartrul este greu de îndepărtat; din cauza lui, gingia se retrage

Gingie retrasă

[Diagrama de la pagina 30]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Restaurări dentare

Faţeta se lipeşte de dinte

Capă

Implant

Puntea fixă are la ambele extremităţi o capă fixată pe un dinte natural, iar la mijloc un dinte fals