Salt la conţinut

Salt la cuprins

„Întemniţaţi pentru credinţă“

„Întemniţaţi pentru credinţă“

„Întemniţaţi pentru credinţă“

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN POLONIA

CUVINTELE Arbeit Macht Frei (Munca te face liber) pot fi citite şi în prezent deasupra porţilor de fier ale lagărului de concentrare din Auschwitz, situat în sudul Poloniei, la circa 60 km de graniţa cu Cehia. * Totuşi, ceea ce s-a întâmplat cu cei care au intrat pe acele porţi între anii 1940 şi 1945 infirmă această lozincă. În acei ani, peste un milion de oameni au fost ucişi de nazişti la Auschwitz. Cu toate acestea, membrii unui grup şi-ar fi putut recăpăta libertatea în orice moment.

Cu ce preţ însă? Orice deţinut Martor al lui Iehova care semna un document în care se afirma că nu mai slujea în mod activ ca Martor putea fi eliberat. Ce decizie au luat majoritatea? Istoricul István Deák spune că Martorii „erau asemenea primilor creştini care preferau să moară devoraţi de lei decât să aducă o ofrandă cât de mică pe altarul împăratului roman“. O astfel de poziţie nu trebuie uitată, şi nici n-a fost.

Timp de două luni, începând cu 21 septembrie 2004, sala principală a Muzeului Naţional Auschwitz-Birkenau a găzduit o expoziţie dedicată în exclusivitate Martorilor lui Iehova. Expoziţia era intitulată pe bună dreptate „Întemniţaţi pentru credinţă — Martorii lui Iehova şi regimul nazist“. Au fost expuse 27 de panouri istorice care prezentau hotărârea fermă a Martorilor de a-şi păstra neutralitatea creştină în perioada nazistă.

Mulţi vizitatori au fost mişcaţi de copia unei scrisori trimise din închisoare de Deliana Rademakers din Olanda. Iată ce îi scria ea familiei sale: „Am jurat să fac voinţa lui Iehova. . . . Fiţi curajoşi şi nu vă temeţi. Iehova este cu noi“. În 1942, Deliana a fost deportată la Auschwitz, unde a murit în mai puţin de trei săptămâni.

În Auschwitz au fost, în total, circa 400 de Martori. Trei dintre supravieţuitori au fost prezenţi la vernisaj, unde au relatat experienţele trăite şi au răspuns la întrebările jurnaliştilor. Vădeau aceeaşi dârzenie care i-a ajutat să supravieţuiască condiţiilor din lagăr.

În cartea sa Imprisoned for Their Faith — Jehovah’s Witnesses in Auschwitz Concentration Camp, cercetătoarea Teresa Wontor-Cichy de la Muzeul Naţional a scris: „Poziţia fermă a acestui mic grup a avut o influenţă pozitivă asupra celorlalţi deţinuţi, iar statornicia lor de fiecare zi le-a întărit altora convingerea că oamenii pot în orice ce fel de condiţii să rămână fideli principiilor care-i călăuzesc“.

Adevărul este că întemniţarea şi moartea nu sunt ceva nou pentru continuatorii lui Isus Cristos, care a fost el însuşi arestat şi executat pentru credinţă (Luca 22:54; 23:32, 33). Chiar şi apostolul Iacov a fost executat. Apostolul Petru a fost închis, iar apostolul Pavel a fost bătut şi întemniţat de multe ori. — Faptele 12:2, 5; 16:22–25; 2 Corinteni 11:23.

În mod asemănător, Martorii lui Iehova din Europa au dat un excelent exemplu de credinţă în Dumnezeu în perioada anilor 1930 şi 1940. Este demn de laudă că credinţa acestora a fost recunoscută public la Auschwitz.

[Notă de subsol]

^ par. 3 Auschwitz era, de fapt, alcătuit din trei lagăre: Auschwitz I (lagărul principal), Auschwitz II (Birkenau) şi Auschwitz III (Monowitz). Cele mai multe dintre infamele camere de gazare erau la Birkenau.

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Trei dintre supravieţuitorii lagărului din Auschwitz ţinând panoul cu titlul expoziţiei

[Legenda fotografiilor de la pagina 11]

Deliana Rademakers şi scrisoarea pe care a scris-o în lagăr

[Provenienţa fotografiilor]

Fotografiile de jos: Zdjęcie: Archiwum Państwowego Muzeum Auschwitz-Birkenau

[Provenienţa fotografiei de la pagina 10]

Turn: Dzięki uprzejmości Państwowego Muzeum Auschwitz-Birkenau