Este spre sfârşitul anului 32 e.n. Au trecut aproximativ trei ani de la botezul lui Isus. Nu cu mult timp în urmă, el şi discipolii săi au participat la Sărbătoarea Tabernacolelor. Probabil că ei se află încă în apropierea Ierusalimului (Luca 10:38; Ioan 11:1). De fapt, Isus îşi petrece cea mai mare parte din ultimele şase luni ale serviciului său pământesc în Iudeea sau în Pereea, dincolo de râul Iordan. Mesajul despre Regat trebuie predicat şi în aceste regiuni.

După Paştele din anul 30 e.n., Isus a petrecut câteva luni predicând în Iudeea şi călătorind prin Samaria pentru a ajunge în Galileea. Apoi, în jurul Paştelui din 31 e.n., iudeii din Ierusalim au încercat să-l ucidă. În următorul an şi jumătate, Isus a predat îndeosebi în nord, în Galileea. În tot acel timp, mulţi au devenit continuatori ai săi. Când era în Galileea, Isus şi-a instruit apostolii şi le-a spus: „Predicaţi, zicând: «Regatul cerurilor s-a apropiat!»” (Matei 10:5-7). Acum, el organizează o campanie de predicare în Iudeea.

Pentru a începe campania, Isus alege 70 de discipoli şi îi trimite câte doi, formând astfel 35 de perechi de predicatori ai Regatului. Da, „secerişul este mare, dar lucrătorii sunt puţini” (Luca 10:2). Cei 70 vor merge înaintea lui Isus în locuri unde este posibil să ajungă şi el. Ei îi vor vindeca pe bolnavi şi vor răspândi mesajul anunţat de Isus.

Obiectivul lor nu este să predea în sinagogi. Isus le spune să meargă la casele oamenilor. El le dă următoarea instrucţiune: „În orice casă veţi intra, să spuneţi mai întâi: «Pacea să fie peste casa aceasta». Şi, dacă acolo este un prieten al păcii, pacea voastră se va odihni asupra lui”. Ce mesaj vor anunţa ei? Isus îi instruieşte: „Să le spuneţi: «Regatul lui Dumnezeu s-a apropiat de voi»” (Luca 10:5-9).

Instrucţiunile pe care Isus li le dă celor 70 de discipoli sunt asemănătoare cu cele date apostolilor cu aproximativ un an în urmă, când i-a trimis să predice. El îi avertizează că nu toţi oamenii îi vor primi bine. Însă, datorită eforturilor lor, cei receptivi vor fi pregătiţi pentru venirea lui Isus, astfel că, peste puţin timp, când Isus va sosi, mulţi dintre ei vor fi nerăbdători să-l cunoască pe Stăpân şi să înveţe de la el.

Nu după multă vreme, cei 70 de predicatori ai Regatului se întorc la Isus. Ei îi spun cu bucurie: „Doamne, chiar şi demonii ne sunt supuşi când folosim numele tău”. Isus este, cu siguranţă, încântat să audă că s-au obţinut rezultate bune, căci spune: „L-am văzut pe Satan căzut deja din cer ca un fulger. Iată că v-am dat autoritate să călcaţi în picioare şerpi şi scorpioni” (Luca 10:17-19).

 Isus îi asigură astfel pe continuatorii săi că vor reuşi să treacă peste lucrurile care le-ar putea produce suferinţă, călcând, simbolic vorbind, peste şerpi şi scorpioni. Mai mult, ei pot fi siguri că, în viitor, Satan va cădea din cer. De asemenea, Isus îi ajută pe cei 70 de discipoli să înţeleagă ce este cu adevărat important pe termen lung. El spune: „Să nu vă bucuraţi că spiritele vă sunt supuse, ci bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri” (Luca 10:20).

Isus este foarte fericit şi îl laudă în public pe Tatăl său pentru că îi foloseşte pe aceşti slujitori umili ai săi într-un mod remarcabil. Întorcându-se către discipoli, Isus le zice: „Fericiţi sunt ochii care văd lucrurile pe care le vedeţi voi! Fiindcă vă spun: Mulţi profeţi şi regi au vrut să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi, dar nu le-au văzut, şi să audă lucrurile pe care le auziţi voi, dar nu le-au auzit” (Luca 10:23, 24).