1-3. a) Ce duşman ne urmăreşte pe toţi? b) De ce faptul de a analiza ceea ce învaţă Biblia ne aduce mângâiere?

 IMAGINEAZĂ-ŢI că fugi de un duşman crud. Este mult mai puternic şi mai iute decât tine. Ştii că nu are milă, deoarece l-ai văzut omorându-ţi câţiva prieteni. Oricât de repede ai fugi, el este din ce în ce mai aproape de tine. N-ai cum să scapi. Dar, deodată, apare un salvator. Este mult mai puternic decât duşmanul tău şi îţi promite că te va ajuta. Ce uşurare!

² Într-un anumit sens, chiar eşti urmărit de un astfel de duşman. De fapt, cu toţii suntem urmăriţi de el. Aşa cum am observat în capitolul precedent, Biblia spune că moartea este un duşman. Nimeni nu poate să scape de ea sau s-o învingă. Aproape toţi am văzut cum moartea ne-a răpit pe cineva drag. Însă Iehova este mult mai puternic decât moartea. El este Salvatorul nostru plin de iubire. De fapt, el a demonstrat deja că poate să învingă acest duşman. Mai mult decât atât, Iehova ne promite că va distruge moartea o dată pentru totdeauna. Biblia ne învaţă: „Ultimul duşman care va fi redus la nimic este moartea” (1 Corinteni 15:26). Ce veste extraordinară!

 ³ Să vedem mai întâi ce efect are asupra noastră moartea unei persoane dragi. Această analiză ne va ajuta să înţelegem o promisiune care ne va aduce multă bucurie. Iehova promite că morţii vor trăi din nou (Isaia 26:19). Ei vor fi readuşi la viaţă. Aceasta este speranţa învierii!

4. a) Ce putem învăţa despre Iehova din modul în care a reacţionat Isus la moartea unei persoane dragi? b) Cu cine a legat Isus o prietenie foarte strânsă?

⁴ Ai pierdut pe cineva drag în moarte? Durerea sfâşietoare şi sentimentele de neputinţă pot fi copleşitoare. În asemenea momente avem nevoie de mângâierea pe care o găsim în Cuvântul lui Dumnezeu. (Citește 2 Corinteni 1:3, 4.) Biblia ne ajută să înţelegem cum consideră Iehova şi Isus moartea. Isus, care a reflectat în mod perfect personalitatea Tatălui său, a simţit durerea provocată de moartea unei persoane dragi (Ioan 14:9). Când mergea la Ierusalim, Isus obişnuia să-i viziteze pe Lazăr şi pe surorile acestuia, Marta şi Maria, care locuiau în Betania, un orăşel din apropiere. Între ei exista o prietenie foarte strânsă. Biblia ne spune: „Isus îi iubea pe Marta, pe sora ei şi pe Lazăr” (Ioan 11:5). Însă, aşa cum am văzut în capitolul precedent, Lazăr a murit.

5, 6. a) Cum a reacţionat Isus când s-a întâlnit cu rudele şi cu prietenii lui Lazăr, care plângeau moartea acestuia? b) De ce este o încurajare să ştim că Isus a fost îndurerat?

⁵ Ce a simţit Isus când prietenul său a murit? Din relatarea biblică aflăm că Isus a venit la rudele şi la prietenii îndureraţi ai lui Lazăr. Când i-a văzut, el a fost profund mişcat. „A gemut în spirit şi s-a tulburat”, apoi „i-au dat lacrimile” (Ioan 11:33, 35). Dar de ce a fost Isus atât de îndurerat? Pentru că nu exista nicio speranţă? Nicidecum. Isus ştia că urma  să aibă loc un lucru extraordinar (Ioan 11:3, 4). Cu toate acestea, el a simţit durerea pe care o provoacă moartea.

 ⁶ Într-un anumit fel, este o încurajare să ştim că Isus a fost îndurerat, întrucât aceasta este o dovadă că Isus şi Tatăl său, Iehova, urăsc moartea. Iehova Dumnezeu poate să lupte cu acest duşman şi să-l învingă! În continuare vom vedea ce miracol a înfăptuit Isus cu putere primită de la Dumnezeu.

7, 8. a) De ce situaţia lui Lazăr era fără speranţă pentru cei prezenţi? b) Ce a făcut Isus?

⁷ Lazăr era înmormântat într-o peşteră, iar Isus a cerut ca piatra de la intrare să fie dată la o parte. Dar Marta a obiectat, întrucât trecuseră patru zile de când murise Lazăr, iar corpul neînsufleţit al acestuia începuse să se descompună (Ioan 11:39). Din punct de vedere uman, nu mai exista nicio speranţă.

⁸ Când piatra a fost dată la o parte, Isus a spus cu glas puternic: „Lazăr, vino afară!”. Ce s-a întâmplat atunci? „Omul care fusese mort a ieşit.” (Ioan 11:43, 44) Imaginează-ţi câtă bucurie au simţit cei prezenţi! Surorile, rudele, prietenii şi vecinii ştiau că Lazăr murise. Dar acum, iubitul lor Lazăr trăia din nou. Era incredibil! Fără îndoială că mulţi l-au îmbrăţişat plini de bucurie. Ce victorie asupra morţii!

9, 10. a) Cine i-a dat putere lui Isus să-l învie pe Lazăr şi de unde ştim aceasta? b) De ce este util să citim relatările biblice despre înviere?

⁹ Isus nu a pretins că a făcut acest miracol cu puterea sa. Înainte de a-l chema afară pe Lazăr, el a rostit o rugăciune în care a arătat în mod clar că Iehova era cel care făcea posibilă învierea. (Citește Ioan 11:41, 42.) Aceasta nu a fost singura ocazie în care Iehova şi-a folosit astfel puterea. Învierea lui Lazăr este doar una dintre cele nouă învieri consemnate în Cuvântul lui Dumnezeu. a Este o plăcere să citim şi să studiem aceste  relatări. Ele ne arată că Dumnezeu nu este părtinitor, deoarece printre cei înviaţi s-au numărat tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei, evrei şi neevrei. De asemenea, în aceste pasaje biblice observăm că învierea aduce multă bucurie. De exemplu, când Isus a înviat o fetiţă, părinţii ei au fost cuprinşi de „o bucurie fără margini” (Marcu 5:42). Da, Iehova le-a făcut o bucurie pe care n-au uitat-o niciodată.

¹⁰ Fireşte că, după un timp, cei care au fost înviaţi de Isus au murit din nou. Înseamnă oare că învierea lor a fost inutilă? Nicidecum. Aceste relatări biblice confirmă adevăruri importante şi ne umplu inima de speranţă.

11. Cum confirmă relatarea despre învierea lui Lazăr adevărul consemnat în Eclesiastul 9:5?

¹¹ Biblia ne învaţă că morţii „nu sunt conştienţi de nimic” (Eclesiastul 9:5). Cu alte cuvinte, ei nu sunt vii şi nu continuă să trăiască în alt loc. Relatarea despre Lazăr confirmă acest lucru. După ce a revenit la viaţă, i-a impresionat Lazăr pe alţii povestindu-le cum este în cer? Sau i-a îngrozit cu istorisiri despre focul iadului? Biblia nu spune că Lazăr ar fi făcut aşa ceva. În cele patru zile cât a fost mort, Lazăr ‘nu a fost conştient de nimic’. El a dormit în moarte (Ioan 11:11).

12. De ce putem fi siguri că învierea lui Lazăr a fost un fapt real?

¹² De asemenea, din relatarea despre Lazăr învăţăm că învierea este o realitate, nu o legendă. La învierea lui Lazăr a asistat o mulţime de oameni. Nici chiar conducătorii religioşi, care îl urau pe Isus, n-au pus la îndoială faptul că acest miracol a avut într-adevăr loc. Dimpotrivă, ei au spus: „Ce-i de făcut, pentru că acest om [Isus] face multe semne?” (Ioan 11:47). După ce Lazăr a înviat, numeroşi oameni au mers să-l vadă şi mulţi au crezut în Isus. Pentru  ei, Lazăr constituia dovada vie că Isus era trimisul lui Dumnezeu. Întrucât această dovadă nu putea fi contestată, unii conducători religioşi iudei cu inima împietrită au plănuit să-i ucidă pe Isus şi pe Lazăr (Ioan 11:53; 12:9-11).

13. Ce motive avem să credem că Iehova poate să învie morţii?

¹³ Este nerealist să credem în înviere? Nu, deoarece Isus a promis că va veni ziua când „toţi cei din mormintele de amintire” vor învia (Ioan 5:28). Iehova a creat tot ce are viaţă. Atunci de ce ar fi greu de crezut că el poate să-i creeze din nou pe oameni? Totul depinde de memoria lui Iehova. Îşi poate aduce aminte el de cei dragi care au murit? Să ne gândim: În univers există miliarde şi miliarde de stele, iar Dumnezeu ştie numele fiecăreia dintre ele (Isaia 40:26). Cu siguranţă, El îşi poate aminti toate detaliile despre cei dragi care au murit şi este gata să-i readucă la viaţă.

14, 15. Cum reiese din cuvintele lui Iov că Iehova doreşte să-i readucă la viaţă pe cei care au murit?

¹⁴ Biblia ne învaţă că Dumnezeu aşteaptă cu nerăbdare să învie morţii. De ce putem fi siguri de aceasta? Un slujitor fidel al lui Dumnezeu, pe nume Iov, a întrebat: „Dacă bărbatul viguros moare, poate el trăi din nou?”. Iov ştia că va aştepta în mormânt până când Dumnezeu îşi va aduce aminte de el. De aceea, i-a spus lui Iehova: „Tu vei chema şi eu îţi voi răspunde. Îţi va fi dor de lucrarea mâinilor tale” (Iov 14:13-15).

¹⁵ Gândeşte-te: Iehova de-abia așteaptă timpul când îi va readuce la viață pe cei care au murit. Nu este încurajator acest lucru? Dar ce ştim despre această înviere, care va avea loc în viitor? Cine va învia şi unde?

16. Ce condiţii vor exista pe pământ când morţii vor învia?

¹⁶ Relatările biblice despre înviere ne ajută să înţelegem multe lucruri cu privire la învierea care va avea loc în  viitor. Oamenii care au înviat aici, pe pământ, au revenit în mijlocul celor dragi. La fel va fi şi la învierea viitoare, însă condiţiile de atunci vor fi mult mai bune. Aşa cum am văzut în capitolul 3, scopul lui Dumnezeu este ca tot pământul să devină un paradis. Astfel, morţii nu vor reveni la viaţă într-o lume devastată de războaie, criminalitate şi boli. Ei vor avea ocazia să trăiască pentru totdeauna pe acest pământ, în pace şi fericire.

17. Ce amploare va avea învierea?

¹⁷ Cine va învia? Isus a spus că „toţi cei din mormintele de amintire vor auzi glasul său şi vor ieşi afară” (Ioan 5:28, 29). În Revelaţia 20:13 se spune ceva asemănător: „Marea i-a dat înapoi pe morţii din ea, moartea şi Hadesul i-au dat înapoi pe morţii din ele”. „Hadesul” reprezintă mormântul comun al omenirii (vezi articolul din Apendice „Ce sunt Şeolul şi Hadesul?”). Acest mormânt colectiv va fi golit când miliardele de oameni care dorm în el vor reveni la viaţă. Apostolul Pavel a spus: „Va fi o înviere atât a celor drepţi, cât şi a celor nedrepţi” (Faptele 24:15). Ce înseamnă aceste cuvinte?

18. a) Cine se va număra printre ‘cei drepţi’ care vor învia? b) Cum îţi influenţează speranţa învierii atitudinea faţă de moarte?

¹⁸ Printre ‘cei drepţi’ se vor afla multe personaje biblice care au trăit înainte de venirea lui Isus pe pământ. Probabil că te gândeşti la Noe, Avraam, Sara, Moise, Rut, Estera şi la mulţi alţii. Despre unii dintre aceşti oameni ai credinţei se vorbeşte în Evrei, capitolul 11. Însă, printre ‘cei drepţi’ se numără şi slujitorii lui Iehova care mor în prezent. Întrucât avem speranţa învierii, nu avem de ce să ne temem de moarte (Evrei 2:15).

19. a) Cine sunt cei „nedrepţi”? b) Ce ocazie le va da cu bunătate Iehova „celor nedrepţi”?

¹⁹ Miliarde de oameni nu i-au slujit lui Iehova şi n-au făcut voinţa sa deoarece n-au avut ocazia să-l cunoască. Ce  se va întâmpla cu ei? Aceşti oameni „nedrepţi” nu vor fi uitaţi. Adevăratul Dumnezeu îi va învia şi le va acorda timp pentru a-l cunoaşte şi pentru a-i sluji. Pe parcursul unei perioade de o mie de ani, morţii vor învia şi vor putea să li se alăture oamenilor fideli care îi vor sluji lui Iehova pe pământ. Va fi o perioadă minunată! Biblia o numeşte Ziua Judecăţii. b

20. Ce este Gheena, şi cine merge acolo?

²⁰ Înseamnă aceasta că toţi oamenii care au trăit pe pământ vor învia? Nu. Biblia spune că unii morţi se află în „Gheenă” (Luca 12:5). În vechime, „Gheena” era un loc situat în afara Ierusalimului, unde erau aruncate şi arse gunoaiele şi unele cadavre. Evreii aruncau aici cadavrele răufăcătorilor deoarece considerau că aceştia nu meritau să fie înmormântaţi şi să aibă parte de înviere. Aşadar, termenul „Gheenă” este un simbol potrivit pentru distrugerea eternă. Deşi Isus va lua parte la judecarea celor vii şi a celor morţi, Iehova este Judecătorul suprem (Faptele 10:42). El nu-i va învia pe oamenii răi, care nu vor să se schimbe.

21, 22. a) Despre ce altă înviere vorbeşte Biblia? b) Cine a fost prima persoană înviată la viaţă spirituală?

²¹ Biblia vorbeşte despre o altă înviere, învierea la viaţă spirituală în cer. Cuvântul lui Dumnezeu conţine un singur exemplu de înviere la viaţă cerească, şi anume învierea lui Isus Cristos.

²² După ce Fiul său loial a fost omorât, Iehova nu a permis ca acesta să rămână în Șeol, mormântul comun al omenirii (Psalmul 16:10; Faptele 13:34, 35). Dumnezeu l-a înviat pe Isus, dar nu ca om. Potrivit cuvintelor apostolului Petru, Cristos a fost „omorât în carne, dar  [a fost] făcut viu în spirit” (1 Petru 3:18). Ce miracol extraordinar! Isus era din nou viu ca persoană spirituală puternică. (Citește 1 Corinteni 15:3-6.) El a fost primul care a beneficiat de această înviere glorioasă, dar nu şi ultimul (Ioan 3:13).

23, 24. Cine face parte din ‘turma mică’ a lui Isus, şi câţi membri numără ea?

²³ Ştiind că, după puţin timp, avea să se întoarcă în cer, Isus le-a spus discipolilor săi fideli că ‘le va pregăti un loc’ (Ioan 14:2). Isus a numit grupul celor care merg la cer ‘turma mică’ (Luca 12:32). Câte persoane fac parte din acest grup relativ mic de creştini fideli? În Revelaţia 14:1, apostolul Ioan spune: „M-am uitat şi iată că Mielul [Isus Cristos] stătea pe muntele Sion şi cu el erau o sută patruzeci şi patru de mii care aveau scrise pe frunte numele său şi numele Tatălui său”.

²⁴ Cei 144 000 de creştini, printre care se află şi apostolii fideli ai lui Isus, sunt înviaţi la viaţă în cer. Când are loc învierea lor? Potrivit cuvintelor apostolului Pavel, în timpul prezenţei lui Cristos (1 Corinteni 15:23). Aşa cum vei vedea în capitolul 9, noi trăim în acest timp. Astăzi există pe pământ un număr mic de creştini care fac parte dintre cei 144 000. Când mor, aceştia sunt înviaţi instantaneu la viaţă cerească (1 Corinteni 15:51-55). Totuşi, marea majoritate a oamenilor au speranţa de a învia pe un pământ paradiziac.

25. Ce vom analiza în capitolul următor?

²⁵ În mod sigur, Iehova Dumnezeu va distruge pentru totdeauna moartea, acest duşman al nostru. (Citește Isaia 25:8.) Dar poate că te întrebi: Ce vor face în cer creştinii care vor învia la viaţă spirituală? Ei vor deveni membrii unui guvern, sau Regat, ceresc glorios. În capitolul următor vom învăţa mai multe despre acest guvern.