Frații și surorile noastre creștine și-au dovedit loialitatea față de Iehova Dumnezeu pe parcursul bătăliilor juridice și a situațiilor dificile. Exemplul lor ne încurajează să rămânem fermi în credință, având încredere că „Iehova îl va onora pe cel loial lui”. (Ps. 4:3)

Ruth a crescut într-o familie creștină, dar a devenit inactivă de tânără. Apoi a început o relație romantică cu un bărbat, iar mai târziu a avut o fetiță. Într-o zi, în orașul La Plata, Ruth i-a văzut pe Martorii lui Iehova expunând un stand de literatură biblică și și-a amintit de moștenirea ei spirituală. Ea s-a simțit îndemnată să se întoarcă în congregație și a început s-o învețe din Biblie pe fiica ei. Tatăl fetei s-a opus activităților religioase ale lui Ruth și a intentat un proces la tribunalul pentru minori și familie pentru a o împiedica pe Ruth să o învețe pe fiica lor din Biblie sau să o ia cu ea la întrunirile congregației.

Avocatul lui Ruth a argumentat că ambii părinți au dreptul de a-i împărtăși copilului convingeri religioase și că tribunalul nu se putea opune acestui drept dacă nu se dovedea că copilul ar suferi prejudicii din cauza instruirii religioase. Tribunalul a decis ca părinții să respecte dreptul fiicei lor de a practica în mod liber o religie, chiar dacă ea avea doar patru ani pe atunci! Curtea de apel a precizat că fata era prea mică pentru a decide în privința educației religioase și că ambii părinți aveau în mod egal dreptul de a-i da o educație religioasă.

Fetița lui Ruth citește în fiecare seară din Biblie, iar acum asistă împreună cu mama ei la întruniri. Ea așteaptă cu nerăbdare să viziteze Betelul din Buenos Aires.

Apostolul Pavel a remarcat că, în adevărata congregație creștină, „dacă un mădular suferă, toate celelalte mădulare suferă cu el”. (1 Cor. 12:26) Acest lucru s-a dovedit adevărat, întrucât Martorii lui Iehova de pe întregul glob au suferit alături de surorile Irina Zakarcenko și Valida Jabrailova din Azerbaidjan. În februarie 2015, autoritățile le-au acuzat că desfășoară activități religioase ilegale. Judecătorul le-a pus sub arest preventiv și, din cauza mai multor amânări, surorile au stat aproape un an în închisoare, unde au fost supuse unui tratament abuziv și au îndurat multe privațiuni.

În cele din urmă, când cazul lor a ajuns în fața instanței în ianuarie 2016, judecătorul le-a găsit vinovate și le-a amendat, dar a anulat amenzile datorită arestului preventiv și le-a permis să se întoarcă acasă. Când Curtea de Apel din Baku le-a respins acțiunea împotriva condamnărilor penale, au făcut apel la Curtea Supremă. Mai mult, au înaintat o plângere Comitetului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului referitoare la tratamentul abuziv la care au fost supuse și la violarea dreptului lor de a-și manifesta convingerile religioase.

Între timp, surorile se refac după această perioadă grea. Ele și-au exprimat recunoștința profundă pentru multele  rugăciuni făcute în favoarea lor și interesul sincer care li s-a arătat. Sora Jabrailova a scris Corpului de Guvernare: „Am simțit cu adevărat că rugăciunile voastre ne-au ajutat să suportăm greutățile. Nu voi uita niciodată iubirea și grija arătate de Iehova, de voi și de frații și surorile din întreaga lume”.

Până în iulie 2016, guvernul Eritreei a închis 55 de Martori ai lui Iehova pentru credința lor. Trei frați, Paulos Eyassu, Isaac Mogos și Negede Teklemariam, se află în închisoare din septembrie 1994, iar guvernul a mai ținut sub arest alți nouă frați pentru cel puțin zece ani.

Lucrurile s-au schimbat puțin în ianuarie 2016, când Martorii arestați cu ocazia Comemorării din aprilie 2014 ținute în Asmara au fost aduși în fața instanței. Era prima oară când autoritățile îi acuzau în mod oficial pe Martori de „infracțiune” și le dădeau posibilitatea să se apere. Cum era de așteptat, majoritatea fraților acuzați au fost găsiți vinovați de participarea la întruniri „ilegale”, amendați, iar apoi eliberați. Totuși, Saron Gebru, una dintre surorile acuzate, a refuzat să plătească amenda. Pentru asta, ea a fost condamnată la șase luni de închisoare. Sora Gebru a putut primi vizitatori o dată pe săptămână și a spus că a avut parte de un tratament bun. Ea și ceilalți 54 de Martori din închisoare sunt recunoscători pentru multele rugăciuni pe care le facem în favoarea lor în timp ce ‘ne amintim de cei care sunt în lanțuri ca și cum am fi legați cu ei’. (Evr. 13:3)

La 21 decembrie 2015, landul Bremen, din nord-vestul Germaniei, a acordat în cele din urmă Asociației Religioase a Martorilor lui Iehova din Germania un statut legal superior celui precedent, iar aceasta după o bătălie juridică ce a durat  patru ani în instanțele din Germania. În urma unei decizii a Curții Administrative Superioare din Berlin, majoritatea celor 16 landuri din Germania le-au acordat Martorilor lui Iehova un statut legal privilegiat, numit statut de drept public. Însă autoritățile din Bremen nu au fost de acord cu acordarea acestui statut Martorilor, asta îndeosebi din cauza acuzațiilor false răspândite de împotrivitori.

În 2015, Curtea Constituțională Federală a Germaniei a stabilit că, prin refuzul landului Bremen de a acorda statutul de drept public, s-au încălcat drepturile constituționale ale Martorilor. Decizia confirmă că garanțiile constituționale privind libertatea religioasă apără activitatea religioasă a Martorilor lui Iehova din Bremen. Congregațiile de aici sunt scutite de impozite și au și alte drepturi de care beneficiază principalele religii din Germania.

În martie 2013, autoritățile din Oș (Kârgâzstan) au adus acuzații false la adresa surorii Oksana Koriakina și a mamei sale, Nadejda Serghienko. Procurorul le-a acuzat pe Martore că îi înșelau pe oameni în timp ce le împărtășeau învățături biblice, iar judecătorul a dispus măsura arestului la domiciliu până la începerea procesului. În octombrie 2014, instanța a decis că dovezile erau nefondate, procedurile fuseseră încălcate, iar surorile erau nevinovate. Curtea de apel a confirmat această decizie în octombrie 2015.

Însă procurorul orașului Oș a făcut apel de această dată la Curtea Supremă a Kârgâzstanului. Această curte a anulat decizia de achitare a surorilor și a deschis un nou proces. La audieri, în aprilie 2016, avocații surorilor au cerut respingerea cazului, întrucât termenul de prescripție expirase. Judecătorul a fost constrâns să închidă cazul și să suspende urmărirea penală.

 În pofida situației dificile, surorile și-au păstrat o atitudine pozitivă. Sora Serghienko a spus: „Adesea oamenii se umplu de amărăciune când alții îi tratează rău, dar eu am simțit iubirea și grija lui Iehova prin intermediul fraților și al surorilor – nu am fost niciodată singure”. Surorile au văzut personal că Iehova își ține promisiunea consemnată în Isaia 41:10: „Nu te teme . . . Te voi sprijini cu mâna mea dreaptă a dreptății”.

La 9 august 2015, zece polițiști au descins la o întrunire religioasă din orașul Oș (Kârgâzstan). Aceștia au ordonat să se pună capăt imediat acelei întruniri „ilegale” și chiar i-au amenințat pe cei peste 40 din auditoriu că îi vor împușca. Polițiștii au dus zece frați la secția de poliție, nouă dintre ei fiind maltratați și bătuți, iar apoi eliberați. Două zile mai târziu, Nurlan Usupbaev, unul dintre frații care fuseseră bătuți cu cruzime, a fost arestat și acuzat că desfășurase activități religioase ilegale pentru că condusese întrunirea.

Când cazul împotriva fratelui Usupbaev a ajuns la Tribunalul Municipal Oș, judecătorul a găsit nefondate acuzațiile aduse fratelui și a respins cazul. Procurorul a făcut apel la Tribunalul Regional Oș, care a respins cererea, reiterând faptul că fratele Usupbaev nu se făcea vinovat de activități religioase ilegale întrucât Martorii lui Iehova sunt înregistrați oficial în Kârgâzstan.

Însă procurorul nu a renunțat, ci a făcut recurs la Curtea Supremă a Kârgâzstanului. Spre bucuria fratelui Usupbaev, Curtea Supremă a închis cazul în martie 2016, lăsând în vigoare deciziile favorabile ale instanței și ale curților de apel și confirmând că Martorii lui Iehova au dreptul de a ține întruniri religioase în Kârgâzstan. Un alt proces deschis de către victime împotriva polițiștilor din Oș așteaptă să fie soluționat în instanță.

În pofida obiecțiilor vehemente din partea autorităților ruse care apără drepturile omului, guvernul Rusiei își continuă aprigul atac împotriva Martorilor lui Iehova și a activității lor religioase. Conform ultimului raport, autoritățile au declarat 88 dintre publicațiile noastre drept „extremiste” și au interzis site-ul oficial al Martorilor lui Iehova, jw.org. În 2015, autoritățile vamale din Rusia nu au permis importarea Sfintelor Scripturi – Traducerea lumii noi, iar tribunalul din Vîborg analizează dacă această traducere modernă a Bibliei trebuie  declarată sau nu „extremistă”. În martie 2016, Procuratura Generală a Federației Ruse a luat măsuri concrete ca să închidă biroul central al Martorilor lui Iehova din Solnecinoie, de lângă Sankt Petersburg, pentru presupuse „activități extremiste”.

În ciuda campaniei naționale agresive susținute de stat împotriva Martorilor lui Iehova, sunt și câteva vești bune. În octombrie 2015, un procuror a înaintat o cerere cu scopul de a desființa Organizația Religioasă Locală din Tiumen, aflată la 2 100 km est de Moscova. Deși s-a demonstrat că poliția a falsificat dovezile împotriva Martorilor, Tribunalul Regional din Tiumen a găsit organizația drept vinovată. Totuși, la 15 aprilie 2016, Curtea Supremă a Federației Ruse a anulat hotărârea instanței inferioare și a decis că „nu există niciun motiv pentru a dizolva Organizația Religioasă Locală a Martorilor lui Iehova din Tiumen”. Când președintele completului de judecată a citit verdictul, cei 60 de frați și surori care erau în sala de judecată au izbucnit într-un ropot de aplauze.

 Slujitorii lui Iehova din Rusia sunt hotărâți să continue să-i slujească în pofida oricărei ‘arme pregătite împotriva lor’. (Is. 54:17)

În ultimii ani, unii elevi Martori din Rwanda au fost exmatriculați deoarece au refuzat să ia parte la activitățile religioase sau patriotice din școli. Încercând să rezolve această problemă, la 14 decembrie 2015, guvernul a emis un decret în vederea eliminării discriminării religioase din școli. Decretul prevede ca școlile să respecte libertatea de închinare a elevilor.

În 9 iunie 2016, la Redacția de știri de pe site-ul jw.org a apărut articolul „Rwanda ia măsuri pentru a combate discriminarea religioasă din școli”. Surprinzător, un binecunoscut ziar online din Rwanda a republicat articolul. În scurt timp, site-ul ziarului a avut peste 3 000 de vizitatori, și mulți cititori au postat remarci apreciative vizavi de acțiunea guvernului. Martorii din Rwanda sunt recunoscători pentru acest decret prin care copiii lor sunt asigurați că vor beneficia de instruire fără discriminare religioasă.

De peste 60 de ani, bărbații Martori cu vârsta cuprinsă între 19 și 35 de ani din Coreea de Sud se confruntă cu problema serviciului militar. Guvernul Coreei de Sud nu recunoaște dreptul la obiecția de conștiință și nu oferă o alternativă la serviciul militar. În unele cazuri, generații la rând de Martori – bunicul, tatăl și fiul – nu au avut de ales și au mers la închisoare când au primit ordin de încorporare.

Curtea Constituțională a decretat în două ocazii că Legea privind serviciul militar este constituțională, dar curțile  inferioare și bărbații pedepsiți în baza acestei legi au prezentat din nou problema în fața Curții Constituționale. Prin urmare, la 9 iulie 2015, Curtea a audiat argumentele în favoarea obiectorilor de conștiință. Fratele Min-hwan Kim, care a stat 18 luni la închisoare pentru că a refuzat pregătirea militară din motive de conștiință, spune: „Am fost închis, iar apoi eliberat din închisoare. Însă sper ca alți obiectori de conștiință să nu mai fie pedepsiți. Dacă li se va permite să efectueze un serviciu civil alternativ, vor putea face ceva în folosul comunității”. Curtea Constituțională va pronunța în curând decizia finală.

Fratele Hemdemov, în vârstă de 53 de ani, este căsătorit și are patru copii. El este un bărbat spiritual zelos și un membru respectat al comunității din care face parte. În mai 2015, o instanță judecătorească l-a condamnat la patru ani de muncă forțată în închisoare pentru ținerea unei întruniri religioase „ilegale” în locuința sa. El este închis într-un lagăr de muncă din Seidi, cunoscut pentru condițiile mizerabile de aici, și a fost supus mai multor interogatorii și bătut cu brutalitate de către autorități. Totuși, el și-a păstrat integritatea față de Iehova Dumnezeu, și la fel și familia lui. Soția fratelui Hemdemov, Gulzira, l-a putut vizita periodic pentru a-i oferi încurajare.

Ne rugăm pentru frații noștri care continuă să-și dovedească loialitatea în încercări. Exemplul lor ne motivează și pe noi să ne întărim hotărârea de a-i rămâne loiali lui Dumnezeu, având încredere în promisiunea din Psalmul 37:28: El „nu-i va părăsi pe cei loiali lui”.