regiunea gherasenilor: O regiune de pe celălalt țărm (țărmul estic) al Mării Galileei. În prezent, nu se cunosc hotarele exacte ale acestei regiuni, astfel că ea nu poate fi identificată cu certitudine. Unii asociază „regiunea gherasenilor” cu regiunea din jurul anticului oraș Kursi, situat în apropierea pantelor abrupte de pe țărmul estic al mării. Alții consideră că este vorba despre regiunea întinsă din jurul orașului Gherasa (Jarash), aflat la 55 km S-S-E de Marea Galileei. În Mt 8:28 apare denumirea „regiunea gadarenilor”. (Vezi nota de studiu de la gherasenilor, din acest verset, și nota de studiu de la Mt 8:28.) Deși se folosesc nume diferite, acestea se referă în linii mari la aceeași zonă de pe țărmul estic al Mării Galileei. Este posibil ca aceste regiuni să se fi suprapus într-o anumită măsură. Prin urmare, relatările nu se contrazic. (Vezi și Ap. A7, harta 3B, „Lucrarea înfăptuită la Marea Galileei”, și Ap. B10.)

gherasenilor: În cele trei relatări paralele (Mt 8:28-34; Mr 5:1-20; Lu 8:26-39) apar nume diferite pentru regiunea în care a avut loc acest eveniment. În plus, și între manuscrisele antice ale aceleiași evanghelii există diferențe în ce privește redarea numelui. Potrivit celor mai demne de încredere manuscrise disponibile, Matei a folosit inițial termenul „gadareni”, iar Marcu și Luca, „gheraseni”. Totuși, așa cum se arată în nota de studiu de la regiunea gherasenilor, din acest verset, ambii termeni se referă în linii mari la aceeași regiune.

un om: Evanghelistul Matei (8:28) menționează doi oameni, dar Marcu și Luca (8:27), doar unu. Se pare că Marcu și Luca se concentrează asupra unui singur om demonizat pentru că lui i s-a adresat Isus, iar starea lui era mai gravă. Probabil că omul era mai violent sau era stăpânit de demoni de mai mult timp. De asemenea, este posibil ca, după ce Isus i-a vindecat pe cei doi, doar unul să fi dorit să-l însoțească. (Mr 5:18-20)

morminte: Vezi nota de studiu de la Mt 8:28.

Ce-am eu de-a face cu tine, . . . ?: Sau „Ce am eu în comun cu tine?”. Întrebarea retorică din textul original se traduce literalmente prin: „Ce mie și ție?”. Această expresie, folosită de mai multe ori în Scripturile grecești creștine (Mt 8:29; Mr 1:24; 5:7; Lu 4:34; 8:28; Ioa 2:4), provine dintr-o expresie idiomatică semitică, ce apare în Scripturile ebraice (Ios 22:24; Ju 11:12; 2Sa 16:10; 19:22; 1Re 17:18; 2Re 3:13; 2Cr 35:21; Os 14:8). Sensul exact al expresiei depinde de context. În acest verset (Mr 5:7), ea transmite ostilitate și repulsie, astfel că unii traducători au propus redări precum: „Nu mă deranja!” sau „Lasă-mă în pace!”. În alte contexte, expresia este folosită pentru a arăta că cineva este de altă opinie sau că refuză să participe la o acțiune sugerată, fără a transmite însă dispreț, aroganță sau ostilitate. (Vezi nota de studiu de la Ioa 2:4.)

mă vei chinui: Verbul grecesc folosit aici este înrudit cu substantivul redat prin ‘temniceri’ în Mt 18:34 (vezi nota de studiu). Așadar, în acest context, „chinul” pare să se refere la închiderea în „abis”, menționată în relatarea paralelă din Lu 8:31.

Legiune: Din câte se pare, acesta nu era numele bărbatului demonizat; mai degrabă, denumirea arată că omul era stăpânit de mulți demoni. Probabil, căpetenia acestor demoni l-a determinat pe om să spună că numele lui era Legiune. În secolul I e.n., o legiune romană era alcătuită din aproximativ 6 000 de soldați, ceea ce arată că omul era stăpânit de un mare număr de demoni. (Vezi nota de studiu de la Mt 26:53.)

porci: Potrivit Legii, porcii erau animale necurate. (Le 11:7) Dar, întrucât în regiunea Decapole locuiau mulți neevrei, aici exista o piață unde se comercializa carne de porc; atât grecii, cât și romanii considerau această carne o delicatesă. Relatarea nu spune dacă păzitorii turmei erau evrei care încălcau Legea sau neevrei. (Mr 5:14)

spune-le: De regulă, Isus le spunea oamenilor să nu facă publicitate miracolelor sale (Mr 1:44; 3:12; 7:36), dar acestui om i-a spus să le vorbească rudelor despre ceea ce se întâmplase. Probabil că Isus a făcut acest lucru deoarece i s-a cerut să părăsească regiunea, astfel că nu le-ar fi putut predica personal celor de acolo; de asemenea, mărturia acelui bărbat ar fi putut pune capăt eventualelor comentarii negative referitoare la pierderea turmei de porci.

tot ce a făcut Iehova pentru tine: Adresându-se omului pe care îl vindecase, Isus nu-și atribuie lui însuși meritul pentru miracolul înfăptuit, ci Tatălui său ceresc. Această concluzie este susținută de faptul că Luca folosește cuvântul grecesc Theós (Dumnezeu) când consemnează evenimentul. (Lu 8:39) Deși majoritatea manuscriselor grecești folosesc în Mr 5:19 redarea „Domnul” (ho Kýrios), există motive întemeiate pentru a crede că, în textul original, versetul conținea numele divin, care, ulterior, a fost înlocuit cu titlul Domnul. Prin urmare, în această traducere, aici s-a folosit numele Iehova. (Vezi Ap. C1 și C3, partea introductivă; Mr 5:19.)

Decapole: Sau „Regiunea celor Zece Orașe”. (Vezi Glosarul și Ap. B10.)

președinții sinagogii: Termenul grecesc arkhisynágōgos înseamnă literalmente „conducător al unei sinagogi”. (Vezi nota de studiu de la Mt 9:18.)

este grav bolnavă: Sau „este pe moarte”.

scurgere de sânge: Vezi nota de studiu de la Mt 9:20.

boala ei chinuitoare: Lit. „biciuirea ei”. (Vezi nota de studiu de la Mr 5:34.)

Fiică: Aceasta este singura ocazie consemnată în evanghelii în care Isus i se adresează unei femei spunându-i „fiică”. Probabil că el i s-a adresat astfel pentru că era o situație delicată, iar femeia venise la el „tremurând”. (Mr 5:33; Lu 8:47) Folosind acest termen plin de afecțiune, care nu avea legătură cu vârsta femeii, Isus și-a exprimat grija tandră față de ea.

Mergi în pace: Această expresie idiomatică apare de multe ori în Scripturile grecești și în Scripturile ebraice, având sensul: „Să-ți meargă bine”. (Lu 7:50; 8:48; Iac 2:16; compară cu 1Sa 1:17; 20:42; 25:35; 29:7; 2Sa 15:9; 2Re 5:19) Termenul ebraic redat deseori prin „pace” (șalốm) are un sens larg. El indică absența războiului sau a tulburărilor (Ju 4:17; 1Sa 7:14; Ec 3:8), dar poate transmite și ideea de sănătate, siguranță (1Sa 25:6, n.s.; 2Cr 15:5, n.s.; Iov 5:24, n.s.), bine (Es 10:3, n.s.) și prietenie (Ps 41:9). Termenul grecesc pentru „pace” (eirḗnē) a fost folosit în Scripturile grecești creștine cu sens larg, la fel ca termenul ebraic. El nu indică doar absența conflictelor, ci transmite și ideea de bunăstare, salvare și armonie.

boala ta chinuitoare: Lit. „biciuirea ta”. În sens literal, termenul grecesc face referire la o formă de biciuire folosită adesea ca tortură. (Fa 22:24; Ev 11:36) Aici are sens figurat și descrie în mod plastic suferința pe care boala i-o provoca femeii.

Doar manifestă credință: Sau „Doar continuă să manifești credință”. Forma verbului grecesc folosit aici poate indica o acțiune continuă. Iair manifestase deja credință într-o anumită măsură când a apelat la Isus (Mr 5:22-24), iar acum, când fiica sa murise, Isus l-a încurajat să nu-și piardă credința.

n-a murit, ci doarme: În Biblie, moartea este deseori comparată cu somnul. (Ps 13:3; Ioa 11:11-14; Fa 7:60; 1Co 7:39; 15:51; 1Te 4:13) Isus urma să o readucă la viață pe fiica lui Iair. Astfel, el a spus că fetița dormea probabil deoarece avea să demonstreze că, așa cum o persoană poate fi trezită dintr-un somn adânc, tot așa o persoană care a murit poate fi readusă la viață. Puterea cu care Isus a înviat-o pe fetiță provenea de la Tatăl său, „care le dă viață celor morți și vorbește despre lucruri care nu sunt ca și cum ar fi”. (Ro 4:17)

Talita cumi: Matei și Luca menționează și ei învierea fiicei lui Iair (Mt 9:23-26; Lu 8:49-56), însă doar Marcu include aceste cuvinte ale lui Isus și le traduce. În unele manuscrise grecești această expresie semitică apare sub forma Talitha cum. Unii erudiți consideră cuvintele ca fiind aramaice, dar alții nu exclud posibilitatea ca ele să fie ebraice. (Vezi nota de studiu de la Mr 7:34.)

o bucurie nemărginită: Sau „o mare uimire”. Termenul grecesc ékstasis (compus din ek, însemnând „afară”, și stásis, însemnând „a sta în picioare”) transmite ideea că o persoană se află într-o stare de exaltare, adică în afara condiției normale a minții, stare cauzată de uimire, de uluire sau de o viziune primită de la Dumnezeu. Acest termen a fost tradus și prin „copleșite de emoție” în Mr 16:8 și prin „uimiți” în Lu 5:26. În cartea Faptele, termenul este asociat cu o intervenție divină și este redat prin „o viziune” în Fa 10:10; 11:5; 22:17. (Vezi nota de studiu de la Fa 10:10.)