Geneza 42:1-38
42 Și Iacob a văzut că în Egipt erau cereale.+ Atunci Iacob le-a zis fiilor săi: „De ce stați și vă uitați unul la altul?“
2 Și a adăugat: „Iată, am auzit că în Egipt sunt cereale.+ Coborâți acolo și cumpărați-ne alimente, ca să rămânem în viață și să nu murim“.
3 Atunci zece frați+ ai lui Iosif au coborât în Egipt să cumpere cereale.
4 Însă Iacob nu l-a trimis pe Beniamin,+ fratele lui Iosif, cu ceilalți frați ai lui, căci a zis: „Nu cumva să i se întâmple vreo nenorocire și să moară“.+
5 Astfel, fiii lui Israel s-au dus împreună cu alții să cumpere de mâncare, căci în țara Canaanului era foamete.+
6 Și Iosif era la putere în țară.+ El le vindea cereale tuturor oamenilor de pe pământ.+ De aceea, frații lui Iosif au venit și s-au plecat înaintea lui, cu fețele până la pământ.+
7 Când și-a văzut frații, Iosif i-a recunoscut imediat, dar înaintea lor s-a prefăcut că este străin.+ Și le-a vorbit cu asprime și le-a zis: „De unde veniți?“, iar ei au răspuns: „Din țara Canaanului, ca să cumpărăm alimente“.+
8 Astfel, Iosif și-a recunoscut frații, însă ei nu l-au recunoscut.
9 Imediat, Iosif și-a amintit visele pe care le avusese cu privire la ei+ și le-a zis: „Sunteți spioni! Ați venit să vedeți locurile lipsite de apărare ale țării!“+
10 Ei i-au spus: „Nu, domnul meu,+ ci slujitorii tăi+ au venit să cumpere alimente.
11 Suntem toți fiii aceluiași om. Suntem oameni cinstiți. Slujitorii tăi nu sunt spioni“.+
12 Dar el le-a zis: „Ba da! Căci ați venit să vedeți locurile lipsite de apărare ale țării!“+
13 Atunci ei au spus: „Slujitorii tăi sunt doisprezece frați.+ Suntem fiii aceluiași om,+ din țara Canaanului. Și iată că cel mai mic este astăzi cu tatăl nostru,+ iar celălalt nu mai este“.+
14 Dar Iosif le-a spus: „Este așa cum v-am zis: «Sunteți spioni!»
15 Iată cum veți fi puși la încercare: Viu este faraonul că nu veți pleca de aici până nu va veni aici fratele vostru cel mai mic.+
16 Trimiteți-l pe unul dintre voi să-l aducă pe fratele vostru, iar voi veți sta legați, ca să pun la încercare cuvintele voastre, să văd dacă sunt adevărate.+ Dacă nu, viu este faraonul că sunteți spioni!“
17 După aceea i-a pus împreună sub pază trei zile.
18 A treia zi, Iosif le-a zis: „Faceți așa și veți rămâne în viață. Eu mă tem+ de adevăratul Dumnezeu.
19 Dacă sunteți cinstiți, unul dintre frații voștri să rămână legat în casa de pază,+ iar restul duceți-vă și luați cereale, din cauza foametei din casele voastre.+
20 Apoi să-l aduceți la mine pe fratele vostru cel mai mic, pentru ca vorbele voastre să se dovedească demne de încredere, și nu veți muri“.+ Și așa au făcut.
21 Ei și-au zis atunci unul altuia: „Fără îndoială, suntem vinovați față de fratele nostru,+ căci am văzut necazul sufletului său, când ne implora să-i arătăm îndurare, dar nu l-am ascultat. De aceea a venit necazul acesta peste noi“.+
22 Atunci Ruben le-a zis: „Nu v-am spus eu: «Să nu păcătuiți împotriva copilului»? Dar voi n-ați ascultat.+ Acum iată că ni se cere socoteală pentru sângele lui“.+
23 Însă ei nu știau că Iosif îi înțelegea, fiindcă între ei era un interpret.
24 Atunci el s-a îndepărtat de ei și a plâns.+ Apoi s-a întors la ei și le-a vorbit, l-a luat pe Simeon+ dintre ei și l-a legat înaintea ochilor lor.+
25 Și Iosif a dat poruncă să li se umple sacii cu cereale, să i se pună fiecăruia banii înapoi, în sacul lui,+ și să li se dea hrană pentru drum.+ Și așa li s-a făcut.
26 Ei și-au încărcat cerealele pe măgari și au plecat de acolo.
27 La locul de popas, când unul dintre ei și-a deschis sacul ca să dea nutreț măgarului său,+ a văzut banii: iată că erau la gura sacului.+
28 Atunci le-a zis fraților săi: „Banii mi-au fost dați înapoi! Iată-i în sacul meu!“ Atunci li s-a îngrozit inima și, tremurând,+ și-au spus unul altuia: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?“+
29 În cele din urmă au ajuns la Iacob, tatăl lor, în țara Canaanului, și i-au povestit tot ce li se întâmplase, zicând:
30 „Omul care este domnul țării ne-a vorbit cu asprime,+ fiindcă a crezut că spionăm țara.+
31 Dar noi i-am spus: «Suntem oameni cinstiți.+ Nu suntem spioni.
32 Suntem doisprezece frați,+ fiii tatălui nostru.+ Unul nu mai este,+ iar cel mai mic este astăzi cu tatăl nostru în țara Canaanului».+
33 Însă omul care este domnul țării ne-a zis:+ «Iată cum voi ști că sunteți cinstiți:+ unul dintre frații voștri să rămână cu mine,+ iar voi luați ceva din cauza foametei din casele voastre și duceți-vă.+
34 Și aduceți-mi-l pe fratele vostru cel mai mic, ca să știu că nu sunteți spioni, ci oameni cinstiți. Eu vi-l voi da înapoi pe fratele vostru și veți putea face negoț în țar㻓.+
35 Când și-au golit sacii, iată că fiecare avea în sac legătura lui cu bani. Și ei, și tatăl lor au văzut legăturile cu bani și li s-a făcut frică.
36 Atunci Iacob, tatăl lor, le-a zis: „Pe mine m-ați lăsat fără copii!+ Iosif nu mai este, Simeon nu mai este,+ iar pe Beniamin o să mi-l luați! Peste mine au venit toate acestea!“
37 Însă Ruben i-a spus tatălui său: „Să-i omori pe cei doi fii ai mei dacă nu ți-l aduc înapoi!+ Dă-l în grija mea și eu ți-l voi aduce înapoi!“+
38 Dar el a zis: „Fiul meu nu va coborî cu voi, fiindcă fratele lui este mort și el a rămas singur.+ Dacă i s-ar întâmpla vreo nenorocire pe drumul pe care veți merge și ar muri, atunci plin de durere mi-ați coborî părul cărunt în Șeol“.+
