Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

ARTICOLO STUDIOSCHE 51

‘Te ascultisaras lestar’ vi mai dur

‘Te ascultisaras lestar’ vi mai dur

„Cado si mânro șiav, codo iubime, cas iubisardem-les! Te ascultisaren lestar!” (MAT. 17:5)

GHILI 54 „Ita o drom!”

SO VA DICHAIA *

1, 2. a) So porunca primisarde le trin apostoli le Isusosche hai so cărde von? b) So va dichaia ande cado articolo?

 PALA i patraghi anda 32 a.e., le apostoli o Petru, o Iacov hai Ioan line partea ca iech viziunea zurales șucar. Pe iech plain ucio, pala sar fal-pe, pe o ucimos le plaiesco Hermon i fața le Isusoschi parudea-pe angla lande. „Leschi fața strălucisardea sar o cham hai lesco hureaimos cărdea-pe strălucitorii sar o udud.” (Mat. 17:1-4) Cana phandadea-pe cadai viziunea, la apostoli așunde le Devles cai phendea: „Cado si mânro Șiav, codo iubime, cas aprobisardem-les. Te ascultisaren lestar!”. (Mat. 17:5) Le trin apostoli sicade că ascultisarde le Isusostar ande sea lenghi viața, hai amen camas te las-ame pala lengo exemplo.

2 Ando articolo cai nachlea sichileam că te ascultisaras catar o Isus însemnol te na mai cheras chichiva buchia. Ande cado articolo, va dichaia dui buchia cai o Isus phendea te cheras-le.

„JIAN ANDRE PO UDAR TANG”

3. Cadea sar phenel-pe ando Matei 7:13, 14 so phendea amenghe o Isus te cheras?

3 Citisar Matei 7:13, 14. Te dichas că o Isus del duma anda dui udara cai îngăren caring dui droma diferime: iech buhlo hai aver tang. O Isus ci del duma vi anda iech trinto drom. Fiesavo anda amende trebul te alosarel pe so drom va jiala. Cadaia si i mai importanto decizia cai daisaras te las-la anda codoia că latar încărel amari viața veșnico.

4. Sar phenenas că si o buhlo drom?

4 Mașcar le dui droma si diferența zurales bare. Po buhlo drom, jian but manușa anda codoia că si ușoro te jias pe leste. But alosaren te len-pe pala le coaver manușa hai te așen pe cado drom. Von ci hachiaren că o Diavolo si codo cai cărdea cado drom cai îngărel ca iech finalo zurales nasul, o merimos. (1 Cor. 6:9, 10; 1 Ioan 5:19)

5. So eforturi trebul te cheras caște arachas o drom tang hai te phiras pe leste?

5 Na cadea sar o buhlo drom, ocoaver drom si tang hai cadea sar phendea o Isus țâra daștin te arachen-les. Daisaras te dichas că, ando verseto cai avel, o Isus phenel de mai anglal pesche continuatorenghe anda le profeți neciace. (Mat. 7:15) Chichiva statistici, sicaven că si mii religii, hai but anda lende phenen că sicaven o ciacimos. Anda codoia că si confuzia andel religii, milioanea manușenghe sile perade hai ci mai jianen caring cai te len-la, cadea că ci mai încercosaren te roden o drom cai îngărel viațate. Tha, cado drom daștil te avel arachlo. O Isus phendea: „Dacă așen ande mânro cuvânto san ciaces mânre discipoli. Va prinjianena o ciacimos hai o ciacimos va eliberila-tume”. (Ioan 8:31, 32) Vi tu meritis te aves așardo anda codoia că ci lean-tu pala le coaver manușa tha rodean o ciacimos. Studiisardean zurales but o Cuvânto le Devlesco caște jianes so manghel o Iehova amendar hai lean-tu pala le sicaimata le Isusosche. Sar exemplo, sichilean că o Del camel te așias contra le sicaimata neciace hai te na mai încăras le sărbători cai silen origini păgâno. Sa cadea, hachiardean că ci si ușoro te cheres so manghel tutar o Iehova hai te meches le practici cai vo ci aprobil-le. (Mat. 10:34-36) Daștil-pe că sas tuche pharo te cheres le paruimata cai trebun. Tha, pala codoia, daisardean anda codoia că iubisares che Dades cerisco, le Iehovas, hai cames te aves aprobime lestar. Siguro, vo dichel pherdo bucuria caring tute. (Prov. 27:11)

SAR DAISARAS TE AȘIAS PO DROM CAI ÎNGĂREL VIAȚATE

Le norme hai le sfaturi le Devlesche ajutin-ame te așias po drom tang (Dich le paragrafea 6 ji co 8) *

6. Cadea sar phenel-pe ando Psalmo 119:9, 10, 45, 133, so ajutil-ame te așias po drom tang?

6 So daștil te ajutil-ame te așias po drom tang? Te cheras iech ilustrarea. O parapeto ieche dromesco pa iech plain siles iech rolo zurales importanto caște încărel i siguranța andi circulația. Cado feril codolen cai sile șoferi, caște na pașion prea but catar i rig de avreal le dromeschi sau te înclel pa o drom. Țâra șoferi daștinas te rovaren-pe că cadai măsura harniarel lenghi libertatea. Cadea sar iech parapeto, le norme le Iehovasche ferin-ame. Von ajutin-ame te așias po drom tang. (Citisar o Psalmo 119:9, 10, 45, 133.)

7. Sar trebun te dichen le tărne o drom tang?

7 Cuci tărne, simțosaren po iechdata că le norme le Iehovasche sile prea aspro? Chiar cadai buchi camel o Satan te pachian. Vo camel te încăren tumaro dichimos pe le buchia cai cheren-le codola pa o buhlo drom cai fal-pe că bucurin-pe viațatar zurales. Vo camelas te pachian că le standarde le Iehovasche sile iech obstacolo angla tumari fericirea. * Tha, na mechen tumen athade! O Satan ci camel ca codola cai sile pe lesco drom te jianen so ajucăren-le co sfârșito le dromesco. Tha, o Iehova phendea tumenghe claro so viitorii șucar ajucărel tumen dacă așen po drom cai îngărel viațate. (Ps. 37:29; Is. 35:5, 6; 65:21-23)

8. So daștin te sichion le tărne anda o exemplo le phralesco Olaf?

8 Iech phral tărno po anav Olaf * trebuisardea te nachel părdal le presiuni catar le colegi, codola te avel-les iech phiraimos imoralo. Cana phendea lenghe că le Martori le Iehovasche len-pe pala le bare norme moralo la Bibliache, chichiva colege andai clasa sas-le vi mai hotărâme te cheren-les te avel-les relații sexualo lența. Tha, o Olaf ci mechlea-pe athado. Vo trebuisardea te nachel părdal vi aver presiuni. O Olaf phenel: „Le profesori începosarde te cheren-ma te jiav ca i facultatea anda codoia că cadea avelas te arăsav iech manuș importanto. Phende manghe că cado sas o corcoro modo prin savo te avel-ma succeso andi viața”. So ajutisardea le phrales Olaf te așel ande pânrănde angla cadal presiuni? Vo phenel: „Phanglem amalimata chidine codolența andai congregația, cai arăsle te aven sar iech familia anda mande. Sa cadea, începosardem te sicavav mai but importanța andi studierea la Bibliachi, cadaia zuriardea mânro pachiamos că si man o ciacimos. Cadea, somas hotărâme te slujisarav le Iehovasche”.

9. So trebul te cheras caște așias po drom tang?

9 Le Satanos placialas-les te încles pa o drom cai îngărel viațate hai te jias po buhlo drom cai si but manușa hai „cai îngărel ca i distrugerea”. (Mat. 7:13) Va daisareia te așes po drom tang dacă ascultis sea o timpo catar o Isus hai diches le norme le Iehovasche sar iech protecția. Mai dur, te dichas iech aver buchi cai o Isus phendea-la amenghe te cheras-la.

‘CHER PACEA CHE PHRALEIA’

10. Cadea sar phenel-pe ando Matei 5:23, 24, so phendea o Isus că trebul te cheras?

10 Citisar Matei 5:23, 24. O Isus ortosardea i atenția codolenghe cai ascultinas-les ca iech aspecto zurales importanto anda i închinarea. Te imaginisaras amenghe iech evreo cai sas co templo hai pregătilas-pe te del le rașaiesche o animalo anda i jertfa. Dacă ande codo momento anelas pesche amintea că ieches anda lesche pașarde sas-les vareso contra lesche, trebulas te mechel o animalo code hai te tiliarel. Sostar? Daștilas te avel vareso mai importanto sar te oferis iech jertfa le Iehovasche? Prin lesche cuvintea o Isus del iech răspunso claro cadale pușimaste: „Cher mai anglal pacea che phraleia”.

Va avela te les-tu pala o exemplo cai mechlea-les o Iacob, cai, pherdo umilința, cărdea pacea pesche phraleia? (Dich o paragrafo 11) *

11. So cărdea o Iacob caște avel-les pale pacea pesche phraleia, o Esau?

11 Iech episodo anda i viața le Iacoboschi ajutil-ame te hachiaras sar daștil te avel-ame pale pacea le coaverența. O Iacov sas tiliardo de cam 20 bărșa anda o than cai năștisailo, hai acana, o Del poruncilas lesche prin iech îngero te avel parpale code. (Gen. 31:11, 13, 38) Tha, sas iech problema. O Esau, lesco phral mai baro sas hotărâme te mudarel-les. (Gen. 27:41) Cana gândilas-pe că cadales sas-les încă holi ande lesco ilo caring leste, o Iacob „darailea zurales hai sas astardo catar iech bari îngrijorarea”. (Gen. 32:7) So buchia cărdea o Iacob caște cherel pacea pesche phraleia? Mai anglal, rughisardea-pe anda sea o ilo le Iehovasche. Pala codoia, bișaldea iech daro zurales baro pesche phralesche o Esau. (Gen. 32:9-15) Cana le dui phrala cai ci dichle-pe de cadichi timpo, dichle-pe iech averes, o Iacob sas o iechto cai sicadea pachiv pesche phralesche. Vo mechlea-pe tele ji ca i phuv angla o Esau hai na iechdata, nici dui-var tha efta-var. Anda codoia că sicadea umilința hai respecto le Iacobos daisardea te avel-les pale pacea pesche phraleia o Esau. (Gen. 33:3, 4)

12. So sichioas anda o exemplo cai mechlea-les o Iacob?

12 Anda o modo savo o Iacob pregătisardea-pe anda i întâlnirea pesche phraleia hai sar dea duma leia, sichioas buchia zurales importanto. O Iacob manglea pherdo umilința o ajutorii le Iehovasco. Pala codoia, sicadea că camelas ciaces te cherel so manglea lestar hai cărdea sea so daisardea ca i întâlnirea pesche phraleia te avel cadea sar camlea. Cana dichle-pe, o Iacob ci încercosardea te phenel savo si o doșalo. Lesco obiectivo sas codo te cherel pacea pesche phraleia. Sar daisaras te las-ame pala lesco exemplo?

SAR DAȘTIL TE AVEL-AME PALE PACEA AVERENȚA

13, 14. So trebulas te cheras dacă deam duma jiungales ieche phraleia?

13 Ca vi mai dur te jias po drom cai îngărel viațate trebul te încăras i pacea amare phralența. (Rom. 12:18) So trebulas te cheras dacă das amari sama că deam duma jiungales ieche phraleia? Cadea sar o Iacob, te rughisaras-ame anda sea o ilo le Iehovasche. Daisaras te mangas lestar te binecuvântil amare eforturi caște avel-ame pale pacea amare phraleia.

14 Sa cadea, si importanto te rodas so si ande amaro ilo. Daisaras te pușias-ame: „Camav te mechav de iech partea o phuchiarimos, te mangav manghe pherdo umilința iertarea hai te cherav pacea? Sar va simțosarena-pe o Iehova hai o Isus cana va avela te cherav o iechto paso hai te cherav pacea mânre phraleia sau mânra pheiaia?”. Le răspunsuri cadale pușimatande daștin te cheren-ame te ascultisaras catar o Isus hai te cheras o iechto paso pherde umilința te das duma amare phraleia caște avel-ame pale pacea leia. Ande cadai privința, o Iacob si iech exemplo zurales lașio.

15. Sar daștil te ajutil-ame o principio anda o Efeseni 4:2, 3 te cheras pacea amare phraleia?

15 Te imaginisaras amenghe so avileas te întâmplol-pe dacă o Iacob dineas duma pesche phraleia pherdo phuchiarimos. Daștil-pe că le buchia așenas ande aver felo. Cana cheras o iechto paso caște rezolvisaras o nehachiarimos ieche phraleia, trebul te avel-ame iech atitudinea umilo. (Citisar Efeseni 4:2, 3.) Andel Proverbe 18:19 phenel-pe: „Iech phral casche phendeam dume jungale si mai pharo te avel câștighime sar iech zuralo foro hai o fapto te has amen averența si sar chichiva clăghina anda iech fortăreața”. Cana mangas amenghe iertarea pherde umilința ‘le clăghina anda i fortăreața’ daștin te pâtren-pe.

16. Ca so aver buchi trebulas te gândisaras-ame hai sostar?

16 Trebul te las sama pe le cuvintea save va avela te phenas-le amare phralesche hai te avas atenți sar das duma leia. Pala codoia, o scopo sostar camas te das duma leia trebul te avel codo caște duriaras le sentimentea nasul anda lesco ilo. Daștil-pe ca vo te phenel buchia cai holiaren-ame. Avelas ușoro te holiaras-ame vi amen sau te încercosaras te phenas sostar ci sam doșale. Tha, avelas te ajutil-ame cado phiraimos te rezolvisaras le nehachiarimata? Siguro că, nici! Te na bâstras că o fapto te avel-ame pale pacea amare phraleia si mai importanto sar te phenas con si o doșalo. (1 Cor. 6:7)

17. So daisaras te sichioas anda o exemplo le phralesco Gilbert?

17 Iech phral po anav Gilbert cărdea bare eforturi caște avel iech manuș cai rodel i pacea. Vo phenel: „Sas-ma but problemea ieche jeneia pașardo andai familia. Mai but sar dui bărșa cărdem sea so încărdea mandar caște das duma pașnico hai te avel pacea mașcar amende”. Tha, o Gilbert mai cărdea vareso: „Angla te dav duma codole manuseia, rughisardem man hai pregătisardem mânri goghi anda orisavi buchi nasul cai avelas te phenel-la manghe. Oriso avelas te întâmplol-pe, trebulas te avav gata te iertisarav. Sichilem te na încărav zurales ca o fapto că si man ciacimos hai hachiardem că trebulas te încărav i pacea”. So sas pala codoia? O Gilbert phenel: „Aghies si man pacea andi goghi anda codoia că som ande relații lașe savorența andai família”.

18, 19. So trebulas te avas hotărâme te cheras cana holiardeam ieche phrales hai sostar?

18 Cadea că so trebulas te avas hotărâme te cheras cana das amari sama că holiardeam ieche phrales? Te las-ame pala o îndemno le Isusosco caște cheras pacea, te rughisaras amen le Iehovasche anda cadai buchi hai te mangas lestar spirito sfânto caște ajutil-ame te avas manușa cai roden i pacea. Cadea, va avaia fericime hai va sicavaia că ascultisaras catar o Isus. (Mat. 5:9)

19 Sam recunoscători le Iehovasche că îndrumil-ame iubireaia prin „o șăro la congregațiaco”, o Isus Cristos. (Ef. 5:23) Cadea sar le apostoli Petru, Iacov hai Ioan, sam hotărâme ‘te ascultisaras lestar’. (Mat. 17:5) Ande cado articolo, dichleam sar daisaras te ascultisaras catar o Isus, cana cheras pacea ieche phraleia. Cana cheras cadea hai așias po drom tang cai încărel viațate va primisaraia but miștimata acana hai va simțosaraia bucuria veșnico ando viitorii.

GHILI 130 Te iertisaras!

^ O Isus phendea amenghe te jias andre po udar tang, pi rig cai îngărel viațate. Sa cadea vo manghel amendar te cheras pacea amare phralența. Mai dur va avela te dichas părdal so obstacolea daisaras te nachas cana încercosaras te aplichisaras cadal îndemnuri hai sar daisaras te nachas părdal lende.

^ Dich i broșura Le tărne pușen-pe – Răspunsuri 10 pușimatande, pușimos 6: „Sar daștiv te nachav părdal le presiuni catar le colegi?”, hai vi i animația pi tabla Aș contra o anturajo! pa www.jw.org (Rode ca SICAIMATA BIBLICO > ADOLESCENȚI.)

^ Chichiva anava sas-le parude.

^ SO DICHAS ANDI IMAGINEA: Cana așias po drom tang, ferime catar le norme le Devlesche, cai sile sar iech parapeto, nachas părdal le pericolea sar avenas i pornografia hai i presiunea te cheras imoralitatea hai te șioas i bari instruirea po iechto than andi viața

^ SO DICHAS ANDI IMAGINEA: Anda codoia că camlea te cherel pacea, o Iacob mechlea-pe butivar tele cai i phuv angla pesco phral, o Esau.