ARTICOLO STUDIOSCHE 19
GHILI 6 Le ceruri așaren le Devles
Te las amen pala le îngeri cai sile pherde pachiamos!
„Așaren le Iehovas, tumen, sea lesche îngeri.” (PS. 103:20)
ANDA SO DAS DUMA
Va avela te dichas so daisaras te sichioas catar le îngeri cai sile pherde pachiamos.
1, 2. a) Ande save buchia si le îngeri diferime amendar? b) Ande save buchia sam sa cadea sar le îngeri?
CANA o Iehova țârdea tut co ciacimos, achardea tut ande peschi familia, cai si pherdi iubirea. Cade arachlean phrala, pheia hai milioanea îngeri pherde pachiamos. (Dan. 7:9, 10) Cana gândisaras amen ca le îngeri, aven ande amari goghi but buchia, sar avelas că von train de mai but timpo sar amen hai sile mai zurale sar le manușa. (Iov 38:4, 7) Sa cadea, sile mai sfinți hai sicaven mai but ortomos sar amen. (Luca 9:26)
2 Chiar cana, ande chichiva buchia, le îngeri sile diferime amendar, lende arachas but buchia cai sile sa cadea sar amende. Sar avelas, savore daisaras te sicavas le calități cai si le Iehovas. Cadea sar le îngeri, vi amen daisaras te alosaras te cheras so si mișto sau so si nasul. Mai but, len silen anava, sile diferime iech averestar hai si lenghe dine diferime buchia te cheren anda o Iehova. Hai, sa cadea sar le îngeri, amaro ilo țârdel amen te slujisaras Codolesche cai cărdea amen. (1 Pet. 1:12)
3. So daisaras te sichioas catar le îngeri cai sile pherde pachiamos?
3 Anda codoia că, ande but buchia, sam sa cadea sar le îngeri, daisaras te las amen pala lengo exemplo cai zuriarel amen. Ande cado articolo, va avela te sichioas sar daisaras te cheras cadaia cana dichas i umilința cai sicaven-la, i iubirea cai silen caring le manușa, sar așen zurale hai ci mechen-pe hai sar ajutin te așel uji i congregația.
LE ÎNGERI SILE UMILI
4. a) Sar sicaven le îngeri umilința? b) Sostar si le îngeri umili? (Psalmo 89:7)
4 Le îngeri pherde pachiamos sile umili. Chiar cana jianen but buchia, silen but zuralimos hai goghiaverimos, von așunen le Iehovastar ande seal buchia. (Ps. 103:20) Von ci den-pe bare le buchianța cai cărde-len hai nici na sicaven penghi zor, cai si mai bari sar le manușenghi, caște țârden i atenția caring pende. Le îngeri sile bucuroși cana cheren so camel o Del, chiar cana na-i prinjiando lengo anav. a (Gen. 32:24, 29; 2 Regi 19:35) Von ci camen i pachiv cai trebul te avel dini le Iehovasche. Sostar si le îngeri cadea de umili? Anda codoia că iubin le Iehovas hai sicaven iech bari pachiv caring leste. (Citisar Psalmo 89:7.)
5. Sar sicadea umilința iech îngero cana phendea le apostolosche Ioan că ci cărdea vareso mișto? (Dich vi i imaginea.)
5 Te dichas iech exemplo cai sicavel i umilința le îngerenghi. Ando bărș 96 a.e., iech îngero savesco anav ci prinjianas-les sicadea le apostolosche Ioan chichiva bare buchia. (Rev. 1:1) So cărdea o Ioan cana dichlea cadal bare buchia? Vo camlea te del cianga angla o îngero. Tha cado îngero pherdo pachiamos ci mechlea-les te cherel cadaia hai phendea lesche: „Le sama! Te na cheres cadai buchi! Me som numai iech sclavo cadea sar tu . . . An închinarea le Devlesche!”. (Rev. 19:10) So bari umilința sicadea vo cana phendea cadaia! O îngero ci rodea așarimata sau pachiv. Vo sigo phendea lesche te anel închinarea le Iehovasche. Ande sea codo timpo, o îngero ci dichlea le Ioanos de opral. Vo dichelas-pe numai iech sclavo, cadea sar o Ioan, chiar dacă slujisardea le Iehovasche mai but timpo hai sas mai zuralo sar o Ioan. Chiar cana trebulas te phenel lesche so ci cărdea mișto, o îngero na dea duma lesa nasul. Mai but, vo dea duma lașimasa. Daștil-pe că vo hachiardea că o ilo le Ioanosco pherdilea-pe pachiv catar le bare buchia cai dichlea-len.
O îngero sicadea umilința cana dea duma le Ioanosa (Dich o paragrafo 5)
6. Sar daisaras te sicavas umilința, sar le îngeri?
6 Sar daisaras te sicavas umilința, sar le îngeri? Cadea sar von, amen ci das amen bare sosa cheras andi buchi le Iehovaschi hai nici na pachias amen varecon anda so cărdeam ji acana. (1 Cor. 4:7) Sa cadea, ci pachias că sam mai opre le coaverendar anda codoia că slujisaras le Iehovasche de mai but bărșa sau că sas amenghe dino te cheras mai but anda o Iehova. Chichi cheras mai but andi buchi le Iehovaschi, cadichi trebul te phiravas amen „sar iech mai țâno”, cadea sar phendea o Isus. (Luca 9:48) Cadea sar le îngeri, camas te slujisaras amare phralenghe. Ci camas te cheras le coaveren te pachian că sam mai bare sar von.
7. Sar daisaras te sicavas umilința cana das iech sfato sau phenas varecasche so ci cărdea mișto?
7 Trebul te sicavas umilința vi atunci cana phenas varecasche că ci cărdea vareso mișto sau das iech sfato, sar avelas ieche phralesche sau amare șiavesche. Poiechdata, cana das iech sfato, trebul te phenas ciaces so camas. Tha, cadea sar o îngero cai phendea lașimasa le Ioanosche so ci cărdea mișto, daisaras te das iech sfato bi te peravas le coavere jenes. Cana ci dichas amen mai lașe sar le coaver, va avela te das sfaturi andai Biblia pherde pachiv hai lașimos. (Col. 4:6)
LE ÎNGERI IUBIN LE MANUȘEN
8. a) Pala sar phenel-pe ando Luca 15:10, sar sicaven le îngeri că iubin le manușen? b) So buchi cheren le îngeri andi predicarea? (Dich vi i imaginea.)
8 Ci daisaras te phenas anda le îngeri că ci duchal-len le manușendar sau că ci camen te jianen so întâmplol-pe lența. Mai but, von iubin le manușen. Von bucurin-pe cana varecon cai păcătuisardea sicavel că fal-les ciaces nasul. Sar avelas, cana iech bacri hasardi avel parpale le Iehovaste sau cana iech manuș paruvel pesco phiraimos hai avel co ciacimos. (Citisar Luca 15:10.) Sa cadea, le îngeri cheren iech bari buchi andi predicarea. (Rev. 14:6) Chiar cana ci den duma le manușența, von daștinas te sicaven ieche phralesche caring te jial caște arachel varecas cai camel te sichiol anda o Iehova. Tha ci daisaras te phenas ciaces că le îngeri îngărde amen ieche manușeste. Jianas că o Iehova daștil te del vi pesco spirito sfânto caște ajutil codolen cai camen te prinjianen-les sau te bișialel pesche manușen lende. (Fap. 16:6, 7) Tha jianas că o Iehova folosil but pesche îngeren caște ajutil amen andi predicarea. Cadea că, cana jias andi predicarea, te pachias anda sea o ilo că le îngeri sile pașa amende. (Dich o chenarii „ Lenghe manglimata primisarde răspunso”.) b
Iech familia terminisardea i predicarea co stando hai jian caring chăre. Po drom, i phei dichel iecha tărnea peradi. Voi jianel că le îngeri daștin te ajutin amen te arăsas le manușende cai trebun ajutime. Cadea că, voi camel te zuriarel codola tărnea (Dich o paragrafo 8)
9. Sar daisaras te sicavas vi amen, cadea sar le îngeri, că iubisaras le manușen?
9 Sar daisaras te sicavas vi amen, cadea sar le îngeri, că iubisaras le manușen? Cana așunas ca i întrunirea că varecon si pale amaro phral sau amari phei, daisaras te bucurisaras amen sar le îngeri. Va avela te das sea amari zor caște cheras codoles cai si pale amaro phral te simțol i iubirea hai i bucuria cai thabol ande amaro ilo anda codoia că slujil pale le Iehovasche. (Luca 15:4-7; 2 Cor. 2:6-8) Sa cadea, las amen pala le îngeri vi cana cheras sea so daisaras andi predicarea. (Ecl. 11:6) Mai but, cadea sar le îngeri sile pașa amende cana phenas i vestea lași le manușenghe, vi amen camas te avas pașa amare phrala hai pheia andi predicarea. Sar avelas, daisaras te jias andi predicarea varecasa cai si nevo ando ciacimos. Sau daisaras te cheras predicarea ande iech than le phralența mai phure sau cai sile nasfale.
10. So daisaras te sichioas catar i Sara?
10 So daisaras te cheras dacă amari situația ci mechel amen te cheras cadea de but anda o Iehova? Chiar cana nachas prin cadaia, daisaras te cheras buchi ande iech than le îngerența andi predicarea. Te dichas prin so nachlea i Sara, c iech phei andai India. Pala so cărdea 20 bărșa pionierato, voi pelea nasfali hai ci mai daisardea te vazdel-pe anda o pato. Cadea că, voi sas zurales peradi. Tha, anda codoia că citisardea ande fiesavo ghies andai Biblia hai le phrala hai le pheia sas-le pașa late, voi daisardea te arachel pale peschi bucuria. I Sara trebulas te rodel te predichil cadea sar daștilas. Ci daisardea te beșel nici po scamin caște scriil lila. Daisardea numai te cherel predicarea co telefono. Voi sunilas le manușen savența dea duma mai butivar andai Biblia, hai von phenenas lache anda aver manușa cai camenas te prinjianen le Devles. Ande chichiva șiona, i Sara sichiolas andai Biblia 70 manușența. Voi ci daștilas te sichiol savorența, cadea că manglea o ajutorii le phralengo andai congregația. Acana, but anda cadal manușa jian ca le întruniri. Chichi de voime si le îngeri te cheren buchi ande iech than le phralența hai le pheianța save, cadea sar i Sara, cheren sea so daștin caște phenen i vestea lași!
LE ÎNGERI AȘEN ZURALE HAI CI MECHEN-PE
11. So buchia daisaras te sichioas catar le îngeri anda codoia că așile zurale hai ci mechle-pe?
11 Daisaras te sichioas but buchia catar le îngeri, vi anda codoia că așile zurale hai ci mechle-pe. De mii bărșa, von trebun te dichen tela penghe iacha o nasulimos hai o neortomos. Cadala dichle vi le Satanos hai avere îngeren – cai slujisarde pașa lende – sar vazdine-pe contra le Iehovasche. (Gen. 3:1; 6:1, 2; Iuda 6) I Biblia del duma anda iech îngero pherdo pachiamos cai mardea-pe ieche îngerosa nasul. (Dan. 10:13) Mai but, de cana si i lumea ji aghies, le îngeri dichle țâra manușen cai slujisarde le ciace Devlesche. Cu sea cadala, ande lengo ilo thabol i iag anda o Iehova hai slujin lesche mai dur pherde bucuria. Von jianen că, co mai lașio timpo, o Iehova va chosela orisavo nasulimos.
12. So va ajutila amen te așias zurale hai te na mechas amen?
12 Sar daisaras te așias zurale hai te na mechas amen, cadea sar le îngeri? Cadea sar von, vi amen daisaras te dichas buchia cai nai-le orta sau aver daștin te așen amenghe contra. Tha pachias ciaces vi amen că, ando ghies alosardo, o Del va chosela sea o nasulimos. Cadea că, cadea sar le îngeri, „te na mechas amen te cheras so si mișto”. (Gal. 6:9) O Iehova promitil amenghe că va ajutila amen te așias zurale hai te na mechas amen. (1 Cor. 10:13) Te mangas le Iehovas te del amen pesco spirito sfânto, cai va ajutila amen te bariaras calități sar avelas i răbdarea hai i bucuria. (Gal. 5:22; Col. 1:11) Tha so te cheras dacă aver așen amenghe contra? Te pachias amen cu sea ando Iehova hai te na daras. O Iehova va ajutila amen sea o timpo hai va dela amen o zuralimos cai trebul amen. (Evr. 13:6)
LE ÎNGERI AJUTIN TE AȘEL UJI I CONGREGAȚIA
13. So buchi importanto si le îngeren te cheren andel palutne ghiesa? (Matei 13:47-49)
13 Andel ghiesa de palal, o Iehova dea le îngeren te cheren iech buchi specialo. (Citisar Matei 13:47-49.) Milioanea manușa de orisavo felo sicaven că camen te așunen i vestea lași. Chichiva mașcar lende cheren paruimata caște cărdion ciace creștini, hai aver nici. Le îngerenghe sas dini i buchi te ‘șion codolen lașe ande iech rig hai codolen nasul ande aver rig’. Cadaia însemnol că von cheren buchi caște așel uji i congregația. Tha, cadaia ci însemnol că codola cai mechen o ciacimos ci daștin te aven parpale sau că andi congregația ci va avena niciechdata pharimata. Cu sea cadala, daisaras te pachias că le îngeri den sea penghi zor ca le congregații te așen uje.
14, 15. Sar daisaras te sicavas că vi anda amende, cadea sar anda le îngeri, si importanto te așel uji i congregația? (Dich vi le imagini.)
14 Sar daisaras te sicavas, cadea sar le îngeri, că vi anda amende si importanto te așel i congregația uji? Ando iechto than, trebul te ferisaras amaro ilo. Anda codoia, trebul te alosaras mișto amare amalen hai te nașas orisavea buchiatar cai daștil te duriarel amen le Iehovastar. Cadea, vi amen cheras buchi ca i congregația te așel uji. (Ps. 101:3) Aver buchi cai daisaras te cheras-la si te ajutisaras amare phralen te așen loialo le Iehovasche. So trebul te cheras dacă așunas că varecon cărdea iech baro păcato? Anda codoia că iubisaras amare phrales, zuriaras-les te jial te del duma le phurența. Tha dacă vo ci cherel cadaia, trebul te jias amen te das duma lența. Camas ca codolen cai silen iech amalimos covlo le Iehovasa te aven ajutime chichi mai sigo. (Iac. 5:14, 15)
15 Fal amen pharo că chichiva, cana cheren iech baro păcato, trebun te aven duriarde anda i congregația. Cana si cadea, amen ‘ci mai beșas ande iech than’ lența. d (1 Cor. 5:9-13) Cadai buchi si importanto ca i congregația te așel uji. Tha, ande sea codo timpo, sicavas lașimos caring lende anda codoia că așunas le Iehovastar hai ci beșas ande iech than lența. Cadaia daștil te ajutil-len te den penghi sama că trebun te aven parpale co Iehova. Hai dacă risaren-pe, o Iehova, lesche îngeri, tha vi amen, va avela te avas zurales voime anda lende. (Luca 15:7)
So trebulas te cheras dacă așunas că iech phral sau iech phei cărdea iech baro păcato? (Dich o paragrafo 14) e
16. Ande save buchia cames te les tut pala le îngeri?
16 Si iech bari pachiv anda amende că o Iehova mechel amen te sichioas catar le îngeri hai te cheras buchi ande iech than lența! Te avas umili sar le îngeri hai te iubisaras le manușen sar von! Sa cadea, te las amen pala le îngeri, te așias zurale hai te na mechas amen hai te ajutisaras te așel uji i congregația. Cana las amen pala le îngeri cai sile pherde pachiamos, va avela te cheras partea andai familia le Iehovaschi anda sea o timpo.
GHILI 123 Te așias loialo tela i ordinea teocratico
a Si șăla milioanea îngerea, tha andi Biblia arachas le anava numai duie îngerenghe: o Mihael hai o Gabriel. (Dan. 12:1; Luca 1:19)
b Anda mai but experiențea, dichen o Indexo le publicațiengo Watch Tower, cai bușiol „Îngeri”, o subtitlo „îndrumarea catar le îngeri (exemplea)”.
c O anav sas parudo.
d Pala sar phendea-pe ando Raporto 2 anda o 2024 catar o Corpo de Guvernare, dacă iech jeno cai ci mai si amaro phral avel ca amare întruniri, iech phral sau phei daștil te folosil peschi conștiința sicadi pala i Biblia hai te alosarel dacă va avela te del les ghies hai te phenel lesche mișto avilean sau nici.
e SO DICHAS ANDEL IMAGINI: Iech phei zuriarel pesca amalea te del duma le phurența. Pala so nachel iech timpo hai lachi amali ci jial, i phei alosarel te del duma voi le phurența.