„De parcă ar fi fost creat“?

Aţi privit vreodată bolta cerului noaptea printr-un telescop? Mulţi păstrează încă vii în minte sentimentele încercate când au admirat întâia oară planeta Saturn. Priveliştea e de-a dreptul uluitoare. În întunecimea nesfârşită a spaţiului cosmic, presărată cu puzderii de stele scânteietoare, se iveşte o sferă luminoasă, elegant împodobită cu mii de inele plane.

Dar din ce sunt alcătuite inelele? În 1610, astronomul Galilei a observat planeta Saturn prin luneta pe care şi-o construise singur. Imaginea însă nefiind atât de clară, Saturn părea o planetă „cu urechi“, un corp ceresc mărginit de altele două, mai mici. Odată cu perfecţionarea telescoapelor, astronomii au ajuns să observe mai clar inelele, fără însă a cădea de acord asupra naturii lor. Mulţi erau de părere că inelele sunt nişte discuri solide. Până în 1895, astronomii nu au avut dovezi concrete că inelele sunt alcătuite dintr-o sumedenie de pietre şi bucăţi de gheaţă.

Cartea The Far Planets precizează: „Inelele lui Saturn, asemănătoare unor fâşii înguste formate din nenumărate particule de gheaţă, sunt o minune a Sistemului Solar. Sistemul de inele strălucitoare este enorm. De la marginea interioară, care se află chiar deasupra atmosferei saturniene, până la marginea exterioară abia perceptibilă, inelul are o lăţime de 400 000 km. În schimb, este extraordinar de subţire, având o grosime de aproape 30 m“. În iunie 2004, datorită informaţiilor şi imaginilor obţinute cu ajutorul sondei spaţiale Cassini-Huygens care a pătruns în sistemul saturnian, oamenii de ştiinţă au aflat mai multe despre complexitatea sutelor de inele ce înfăşoară planeta.

Plin de admiraţie, autorul unui articol recent publicat în revista Smithsonian, spunea: „Saturn arată de parcă ar fi fost creat: un corp ceresc perfect precum matematica!“ Deşi înţelegem sentimentele autorului, avem rezerve faţă de folosirea expresiei „de parcă“. Adevărul e că această bijuterie a Sistemului Solar este doar unul dintre numeroasele corpuri cereşti cărora li se potrivesc cuvintele pe care psalmistul le-a aşternut în scris cu mii de ani în urmă: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui“. — Psalmul 19:1.

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 31]

Fundalul: NASA, ESA şi E. Karkoschka (Universitatea din Arizona); medalioanele: NASA şi Hubble Heritage Team (STScl/AURA)